de Laura Zmaranda şi Daniel Alexandrescu
Omenirea mai are la dispoziție doar 12 ani pentru a se asigura că temperatura nu va crește cu 1,5 grade Celsius. După această limită, riscurile de secetă, inundații și fenomene extreme vor crește considerabil. Mai mult decât atât, încălzirea globală va condamna la sărăcie și mai mulți oameni, iar 140 de milioane de persoane ar putea rămâne fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050. Practic, toate eforturile ultimei jumătăți de secol privind scăderea nivelului de sărăcie vor fi în zadar. La prima vedere pare un scenariu apocaliptic de film. Din nefericire, nu este ficțiune. Este realitatea impusă de încălzirea globală, iar concluziile de mai sus au fost prezentate anul acesta într-un raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) din cadrul ONU. Acest gen de raport se realizează la fiecare șase ani.
Read more: Previziunile Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt sumbre Cum va arăta omenirea în 12 ani dacă nu...
de Călin Popa şi Adrian Barna
Interpretul memorabil al personajului Bilbo Baggins, din trilogia „Stăpânul inelelor”, supranumit de presa de specialitate „cel mai bun actor britanic în rol secundar”, Sir Ian Holm, a părăsit „Tărâmul de Mijloc” și a intrat în legenda cinematografiei mondiale. Retras, exponent al unei generaţii pentru care actoria însemna infinit mai multă artă decât implică în prezent, Holm s-a retras atunci când boala l-a obligat și s-a stins fără vâlvă, păstrându-și umorul, decența și temperamentul fermecător până la sfârșit.
Read more: Sir Ian Holm a intrat în legenda cinematografiei „Adio, dragă Bilbo!“
de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăuceanu
Istoria științei este plină de realizări impresionante care au modelat lumea și au schimbat viețile oamenilor în bine. Dar, pe lângă oameni precum Albert Einstein, Thomas Edison sau Marie Curie, au existat și foarte mulți escroci. Fie că au vrut să se îmbogățească sau că au încercat să-i ironizeze pe cei din jur, acești oameni au rămas în istorie drept autorii unora dintre cele mai mari farse științifice.
Read more: Escrocheriile care au fost luate drept mari descoperiri
de Irina Ţolea şi Florica Pintea
Cum criza creată de pandemie nu oferă prea multe șanse relaxării măsurilor de prevenție în domeniul artistic și evoluția agendei culturale cunoaște schimbări până acum neimaginate. Prin argumentul siguranței, concertele și spectacolele online rămân un stabil centru de legătură între artiști și spectatori, iar spectacolele în aer liber, derulate în puținele spații dedicate ori pe scene adaptate, devin din ce în ce mai căutate de public. În continuare vă prezentăm câteva dintre evenimentele estivale derulate încă sub auspiciile restricțiilor
Read more: Concertele online şi spectacolele în aer liber prind curaj în România
de Călin Popa şi Adrian Barna
Designerii și experții din toată lumea încearcă să găsească noi materiale cu ajutorul cărora să revoluționeze o industrie a textilelor care a ajuns să consume enorm. Cele mai stranii materiale, unele de-a dreptul surprinzătoare, sunt introduse în țesături care pot reprezenta soluțiile viitorului în industria fashion.
Read more: Ţesături din materiale bizare
de Carmen Ciripoiu
Într-unul dintre memorabilele sale interviuri, marea actriță Tamara Buciuceanu Botez afirma că „drama se spune că se joacă singură, dar pentru comedie trebuie să ai ceva în plus de la Dumnezeu”. Tocmai cu „acel ceva” a fost înzestrat și Florin Petrescu, alias Axinte, artistul care reușește să mențină bursa umorului la cote ridicate, la fel cum a făcut și cel pe care l-a iubit și l-a prețuit din tot sufletul, maestrul său şi al comediei românești, Puiu Călinescu. Punctual și plin de energie pozitivă, căldură sufletească și umor, dar cu o anume timiditate atunci când vorbește despre el, Florin Petrescu pare un om fericit. Să-i sorbim simpaticul interviu!
Read more: La taifas cu Axinte, artistul care menţine „bursa umorului“ la cote ridicate Florin Petrescu: „În...
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Românii sunt singurii din lume care folosesc cuvântul dor. Ce amalgam de sentimente reușește să reunească acest cuvânt unic, care nu are corespundent nicăieri în lume? Este mai mult decât simpla lipsă a cuiva sau a ceva, pentru că în dor se împletește bucuria cu tristețea, melancolia, nostalgia și uneori jalea. Și pentru că oamenii pot experimenta mai multe tipuri de dor, aflați care sunt acestea și ce puteți face când vă năpădește.
Read more: Nimeni nu se poate împotrivi acestui sentiment unic Dorul, cheia echilibrului sufletesc
de Călin Popa şi Florica Pintea
Combinație de plante cu însemnătatea dată de evenimentul pentru care sunt folosite sau de anotimp, împletită în formă de inel, coronița este cunoscută din vremurile antice și împodobește casa, părul, ușa de la intrare sau monumentele eroilor, simbolistica acestui obiect întinzându-se de la tradiție până la podoabă.
Read more: Podoabă şi simbol în toate epocile: coronita
de Ştefania Băcanu şi Adrian Barna
Fobiile, în general, ne fac viaţa un calvar, fie ele reale sau închipuite. Oamenii dezvoltă reticenţe faţă de anumite lucruri, locuri, persoane sau obiecte, cum este cazul oglinzilor. Frica de propria reflexie este o tulburare mintală severă apărută în primii ani de viaţă sau dezvoltată la maturitate, în urma unor experienţe cu impact emoţional ridicat.
Read more: Oglindă, oglinjoară, care-i cea mai mare frică din ţară? Spectrofobia, teama de propria reflexie,...
de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu
Colecționarii se văd pe ei înșiși ca artiști, iar obiectele pe care le adună reprezintă pentru ei o mare realizare și un motiv de mândrie. Pasionați, căutători neobosiți, acești oameni au reușit să edifice colecții dintre cele mai ciudate, în unele cazuri cu lucruri pe care nu le-ar păstra nimeni.
Read more: Cele mai stranii colecţii ale lumii
de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Castelul Peleş este considerat cel mai important edificiu istoric din România, alături de Palatul Regal şi de Arcul de Triumf. Reşedinţa de vară a primului cuplu regal, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, a fost construit între 1873 şi 1914, la dorinţa suveranului, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman. Castelul Peleş ascunde, în continuare, o mulţime de secrete, referitoare la construcţia sa, la poveşti cu şi despre Casa Regală, dar este şi locul dispariţiei misterioase ale celor (probabil) 300 de plăcuţe dacice, îngropate chiar pe vremea lui Carol I.
Read more: Comoară sau escrocherie fabuloasă? Tablitele dacice de la Castelul Peleş