de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Pământul ne oferă nebănuite soluții de supraviețuire, indiferent de crizele de tot felul care agresează omenirea, începând cu penuria resurselor și mai ales a alimentelor. Totul e doar să întinzi mâna… și soluțiile apar din piatră seacă. Sau din… deșert, așa cum este cazul ultimei descoperiri care pare desprinsă dintr-un film SF. Potrivit presei britanice, recent, o echipă de cercetători a dezvoltat o metodă care permite producerea unei cantități nelimitate de alimente în deșert, cu sprijinul razelor de soare și al apei de mare.
Read more: Legumele viitorului cresc în deşertul Australiei, cu soare şi cu apă de mare
de Valentin Țigău
Aţi ajuns în Maramureș? Apăi... e musai să intraţi „o țâr” și prin Dragomirești, unde, la poarta Muzeului Țărăncii Române, vă așteaptă Maria Zubașcu. V-așteaptă la poartă și nu în curte, nici la ușa casei bătrânești, pentru că poarta în sine e piesă de muzeu. Sculpturile în lemn sunt de fapt semne identitare și, fără deslușirile Mariei Zubașcu, n-aţi înțelege de ce la Dragomirești există un „muzeu al țărăncii” și care era (și este) importanța femeii în societatea de tip arhaic rural.
Read more: O vizită la Muzeul Ţărăncii din Dragomireşti Universul rural al femeii maramureşene
de Andrei Dicu
Artistul uriaş și mereu optimistul Mihai Constantinescu, cel care a cântat toate lumile posibile ale copiilor din fiecare dintre noi, a plecat la Cer la sfârșitul lunii octombrie. Prea grăbit, a înscris această dată de „calendar”, 29, într-un circuit al durerii ce trebuie privită cu obediența ierbii, care crește sub căldura unui Soare îndepărtat, de nedeslușit în strălucirea lui, pe care nu-l întreabă nimeni, niciodată, dacă este vesel sau trist, deși ne binecuvântează benevol. Pe Mihai l-a urmat, după doar patru zile, Leo Iorga. Parcă nu se mai sfârșește această infernală morișcă… Dar a vorbi despre Mihai Constantinescu înseamnă a începe o discuție despre însăși noțiunea de firesc. În cazul său, conceptele „talentat”, „autentic” și „conștiincios” sunt însumate și subordonate ideii de firesc. Firescul cu care ne-a zâmbit toată viața și care rodește și acum în inimile apropiaților săi. Muzician desăvârșit, Mihai Constantinescu a fost înnobilat cu „Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler” și asta pentru că a fost și rămâne, cum spun britanicii, un „Sir”. Prietenii săi dragi și-au deschis sufletele pentru revista „Taifasuri” și ceea ce veți citi este istorie, combinată cu melancolie…
Read more: „Adamo de România“, perfecţionistul cu inima prea sensibilă Mihai Constantinescu, în noua lui Lume...
de Silviu Ghering şi Adrian Barna
Cascada Duruitoarea este un monument al naturii din Masivul Ceahlău, judeţul Neamţ. Se află la 1.247 m altitudine, iar zgomotul ei se aude din depărtare ca un „duruit”, de unde şi numele dat de localnici. Căderea de apă măsoară aproape 25 m și este despărțită în două trepte distincte de un prag săpat în stâncă: pragul superior are aproximativ 20 m. La bază apele au săpat prin eroziune marmite; pragul inferior are aproximativ 5 m, răsfirând apa în evantai peste stâncă.
Read more: Cascada Duruitoarea, spectacol „spumos“ la înălţime
de Ştefania Băcanu şi Sorin Dumitrescu
Gena Rusu (medalion) a fost mai întâi profesoară de limba română, timp de opt ani, apoi a urmat o carieră în jurnalism. O meserie frumoasă, pe care o făcea cu drag, dar care îi ocupa foarte mult timp. Şi-a pus mereu întrebări despre viaţă, existenţă, destin, viitor şi rolul nostru pe pământ. Nu a găsit răspunsuri clare, motiv pentru care, undeva prin 2002, a ales să se documenteze mai mult şi să îşi poată răspunde singură la aceste întrebări. A reuşit să desluşească mare parte dintre misterele care i-au invadat mintea ani la rând. Acum, este specialist în Coloanele Destinului sau astrologia chineză tradiţională şi ajută oamenii să îşi înţeleagă menirea şi rostul pe acest pământ. Gena a explicat cum funcţionează, cât de importante sunt informaţiile despre aspectele vieţii noastre şi, mai ales, când ar trebui accesate.
Read more: Astrologia chineză tradiţională vă oferă informaţii esenţiale despre propria viaţă Gena Rusu:...
de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Mediul online este tot mai nesigur, nu doar în ceea ce-i privește pe copii, ci și pe adulți. Internetul a devenit un spațiu propice agresiunilor de orice tip, iar protecția împotriva acestora este mereu cu un pas înapoia inventatorilor tehnicilor de hărțuire. De la propagandă deviantă și până la amenințări clare, online, nu este decât un pas. Sigur, în unele cazuri se poate invoca o anumită... intenție nevinovată, de tip umor negru, dar de la „pamflet” până la violența pură nu a fost decât un pas. Există o mulțime de cazuri palpabile, unele dintre ele recente, iar exemplele ne dau fiori...
Read more: Agresivitatea online, un balaur greu de ucis şi protejat de cutume
de Silviu Ghering şi Eduard Popa
Barajul Gura Apelor din Parcul Național Retezat (județul Hunedoara) a fost inaugurat la 16 aprilie 1986, după 11 ani de muncă grea. Era atunci cel mai mare baraj de anrocamente (bolovani) şi argilă din Europa, dimensiunile sale întrecând, potrivit reprezentanţilor Hidroconstrucţia, de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops! „Ține în spate” un lac de acumulare întins pe 420 de hectare, cu o adâncime maximă de 169 de metri. Spectaculos și, mai ales, eficient.
Read more: Barajul Gura Apelor, de trei ori mai mare decât piramida lui Keops!
de Sorin Dumitrescu şi Alexandru Brădescu
Cea mai mare parte a asfaltului folosit azi este derivat din petrol, însă asfaltul se găsește și în natură sub formă concentrată. Uneori, iese din pământ și creează bălți mari cunoscute drept „lacuri de asfalt”. Alteori, poate fi găsit în zone nisipoase, cum ar fi nisipurile petrolifere Athabasca, din nord-estul regiunii canadiene Alberta, unde se află cel mai mare depozit din lume de bitum natural. Asfaltul erupe și din vulcanii subacvatici, dar sunt niște fenomene relativ rare și au fost descoperite numai în 2003. În lume sunt cunoscute doar câteva lacuri de asfalt.
Read more: Lacurile de... asfalt
de Andrei Dicu şi Călin Popa
Astrofizicienii sunt de părere că omenirea traversează, deja, cea de-a doua eră spațială, în care inovațiile permanente, precum rachetele reutilizabile, reduc costul călătoriilor în afara planetei. Se pare că, peste 10 și în maximum 30 de ani, va fi mult mai ieftin să ajungem pe Marte decât acum și indiscutabil decât ar fi fost în anii ’80. Este un progres uimitor, deși mulți dintre spectatorii primului pas făcut de Neil Armstrong pe Lună nu și-ar fi imaginat că va dura atât de mult.
Read more: „Ieftinirea“ spaţiului cosmic, iluzie sau proiect viabil?
de Călin Popa şi Florica Pintea
Primul stat american care a decis interzicerea producției și comercializării de blănuri naturale este California, iar măsura va intra în vigoare din anul 2023.
Read more: California interzice blănurile naturale... din 2023
de Valeria Roman şi Florica Pintea
Serialul-fenomen în Turcia „Lacrimi la Marea Neagră”, numele original fiind „Sen Anlat Karadeniz”, aduce audiențe-record şi postului Kanal D din România, care continuă tradiția producțiilor de succes de pe Bosfor. Telespectatorii turci au fost nedezlipiți de televizoare încă de la primele episoade, iar istoria se repetă și la noi. „Lacrimi la Marea Neagră”, difuzat la Kanal D, de luni până vineri, de la ora 20:00, este o poveste de viață tulburătoare, în care publicul regăseşte o realitate dureroasă şi a societății românești actuale: violența domestică. Serialul debutează cu povestea zbuciumată de viață a eroinei Nefes Zorlu, interpretată de Irem Helvacioglu, obligată să fie soția lui Vedat Sayar, jucat de Mehmet Ali Nuroglu. Femeia ia decizia de a ieși din sfera violenței soțului manifestată asupra sa și a fiului lor. Fiecare încercare de evadare din calvarul prin care trece nu are succes până când îl întâlnește pe Tahir Kaleli, interpretat de Ulas Tuna Astepe, fiul unei familii conservatoare. Viețile lui Tahir și a lui Nefes se vor schimba pentru totdeauna, odată cu prima lor întâlnire...
Read more: Kanal D difuzează povestea impresionantă a unei învingătoare „Lacrimi la Marea Neagră“, serialul...