Mozaic

Parcul Naţional Grand Canyon, un secol de conservare a spectacolului naturii

de Călin Popa şi Adrian Barna

Parcul Național Grand Canyon, din SUA, împlinește un secol de la înființare. Acoperă mare parte din ceea ce este considerat de mulți experți și turiști una dintre minunile lumii naturale - Marele Canion.

Premiile Oscar în detalii inedite

de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

Cursa mondială pentru Premiile Oscar este, poate, cea mai cunoscută și mai prestigioasă competiție cinematografică. Evenimentul de decernare, care în acest an are loc la 24 februarie, ține cinefilii și casele de film cu sufletul la gură și mii de câștigători au fost onorați pentru performanță pe peliculă în zecile de ediții derulate din 1929 încoace. Pe de altă parte, există și multe aspecte mai puțin cunoscute ale desfășurării și regulilor acestei gale globale, chiar dacă, paradoxal, este unul dintre cele mai mediatizate evenimente de pe planetă.

Milionarii se plâng că... banii nu aduc fericirea

de Călin Popa şi Florica Pintea

Indiferent de cât de mulți bani are cineva, nu există garanția fericirii prin intermediul acestora. Un studiu care a făcut senzație, primul de acest fel, derulat la Harvard Business School, pune în lumină faptul că banii tot mai mulți „cer”... bani tot mai mulți.

Alexandru Bocăneţ, maestrul de ceremonii al Ghinionului

de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Alexandru Bocăneț s-a născut la 15 februarie 1944, la București. A absolvit Secția de Actorie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Capitală, în 1965, la clasa profesorului Ion Finteșteanu. Încă din studenție a început să lucreze în Televiziunea Română. Emisiunile de divertisment create de „Andu”, cum era numit de toți prietenii, erau adevărate spectacole, unice la acea vreme, nu doar prin inventivitatea cu care se „juca” atât cu imaginile, planurile şi unghiurile de filmare, cât şi prin colaborarea cu cei mai talentaţi artişti. Umorul textelor era de calitate, iar muzica era compusă de cei mai apreciaţi compozitori ai momentului. Dintre sutele de emisuni realizate de „Andu” amintim „Profil pe 625 de linii”, cu regretații Anda Călugăreanu, Florian Pittiş şi Dan Tufaru, „Gala lunilor”, la care au participat toate numele mari ale anilor ’70: Aura Urziceanu, Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Stela Enache, Carmen Stănescu, Stela Popescu, Florin Piersic, corpul de balet condus de Cornel Patrichi, acompaniați de orchestra condusă de Sile Dinicu.

Romania frumoasa

de Silviu Ghering şi Adrian Barna

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Cântecul care a provocat multe sinucideri: duminica intunecata

de Sorin Dumitrescu şi Florica Pintea

Muzica ne poate afecta starea de spirit. Dintr-un punct de vedere, s-a dovedit științific faptul că a asculta muzică ne poate face să ne simțim fericiţi, trişti, optimişti sau negativi. Muzica poate reduce stresul şi poate ajuta la îmbunătăţirea memoriei. Muzica poate duce la diferite modificări fiziologice speciale și are, fără îndoială, multe beneficii. Însă muzica ne poate afecta și în modul cel mai negativ cu putință. Una dintre cele mai ciudate compoziții create vreodată se numeşte „Gloomy Sunday” sau „Duminica întunecată”.

Secretele lui Michelangelo

de Carmen Ciripoiu şi Eduard Popa

Timp de patru secole și jumătate, moartea misterioasă a lui Michelangelo a fost izvor de zvonuri și de speculații. Deși marele sculptor, pictor și arhitect și-a petrecut viața glorificând Biserica Catolică prin operele sale, sufletul și mintea l-au dus pe un drum al ereziei și divergenței. Se crede că între artist și Biserică a avut loc o ruptură ireparabilă, iar Michelangelo și-a descoperit credința în ideile protestante și ar fi intrat într-un parteneriat cu o grupare clandestină care avea ca scop combaterea decadenței și corupției din rândul clerului și al Bisericii.

„Ace of Base“ Ce mai fac membrii trupei la 30 de ani de la debut?

de Gabriela Militaru şi Adrian Barna

Ecoul anilor ’90 răsună de versurile melodiilor celor de la Ace of Base. Trupa suedeză cu cel mai mare succes după ABBA și Roxette, s-a format la sfârșitul anilor ’80 și s-a păstrat în topul preferințelor a milioane de oameni timp de mai bine de un deceniu. Bandul a prins contur la inițiativa lui Jonas Berggren care și-a cooptat cele două surori, pe Jenny și pe Linn, și încă doi prieteni pentru un proiect la școală. Curând, „proiectul” s-a dezvoltat dintr-un experiment într-o trupă adevă- rată, locul celor doi prieteni ai lui Jonas fiind luat de un al treilea prieten, Ulf Ekberg. Cvartetul a început să se bucure de succes abia în 1992, când a lansat hitul „All That She Wants”. Până în 2003, Ace of Base a primit mai multe premii la American Music Awards și Grammy. După câțiva ani de pauză, trupa s-a reunit în 2007 sub formă de trio (Linn nu s-a mai alăturat formației). După câteva concerte însă, trupa s-a destrămat din cauza neînțelegerilor dintre membrii componenți, fiecare dintre ei continuându-și proiectele solo sau dispărând, pur și simplu, din atenția publicului.

Boris Pasternak a fost „Doctor Jivago“

de Silviu Ghering şi Adrian Barna

Era 10 februarie 1890 când, la Moscova, se năștea Boris Leonidovici Pasternak, fiul pianistei Rosa Kaufmande și al pictorului Leonid Pasternak, membru al Academiei de Arte. A moștenit de la ei preocuparea timpurie, încă din copilărie, pentru muzică și desen. Pasiunea pentru filosofie a fost, însă, mai tare și în 1909 s-a înscris la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din Moscova, renunțând la o promițătoare carieră de muzician. Trei ani mai târziu, a plecat în Ger- mania, unde a renunțat la specializarea în filosofie şi a optat definitiv pentru literatură. În 1911 a debutat cu poezii în almanahul „Lirika”, în 1914 a tipărit placheta de versuri „Geamănul din nori”.

Romania frumoasa

de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Shop online de unde puteţi cumpăra produsele sănătoase ale ţăranilor: Mall-ul Ţărănesc

de Laura Zmaranda şi Adrian Barna

„Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrana”. Vorbele filosofului grec Hipocrat au trecut barierele timpului și astăzi sunt parcă mai valabile decât oricând. Nu neapărat pentru că au fost pe deplin înțelese, ci tocmai pentru că trăim vremuri în care, sub asaltul tuturor substanțelor chimice din era modernă și a afecțiunilor pe care le determină într-un final, vom fi nevoiți să acceptăm că hrana este o sursă de vindecare. Iar România are la dispoziție, în forma gospodăriilor țărănești, surse de hrană autentică și sănătoasă. Mai trebuie doar să se creeze o punte veritabilă între acești mici producători și consumatori. Mihai Mihu, președintele Asociației Creștem România Împreună, a găsit o soluție ca acest lucru să se întâmple. A creat Mall-ul Țărănesc.