de Silviu Ghering
Dwight David Eisenhower, Ike pentru familie și pentru prieteni, s-a născut la 14 octombrie 1890, la Denison, Texas. A crescut în Kansas, a intrat al 81-lea din 108 admiși la Academia Militară de la West Point în 1909 și a absolvit al 61-lea în 1915. În timpul Primului Război Mondial a comandat o unitate de pregătire pentru tanchiști, iar în 1926 a terminat primul dintre cei 275 de absolvenți ai Școlii de Comandă și de Stat Major de la Fort Leavenworth. Abilitățile sale strategice, dar și manageriale l-au ridicat până la poziția de consilier al generalului Douglas MacArthur (1933) și apoi chiar șeful său de Stat Major (1935). În 1942, generalul George C. Marshall l-a selecționat dintre 366 de ofițeri de rang superior pentru a pregăti debarcarea aliaților în Africa și în Europa.
Read more: Eisenhower, generalul-preşedinte care s-a întâlnit cu extratereştrii!
de Silviu Ghering
TAIFASURI încheie în acest număr serialul despre celebritățile care erau să nu mai fie. Pățaniile unor nume „grele” din mirificul, dar atât de perversul Hollywood, ca Harrison Ford, Tom Cruise, Ryan Reynolds, Donald Sutherland, teribilul accident din 2003 al nonconformistului „metalist” Ozzy Osbourne sau miraculoasa supraviețuire a lui 50 Cent, împușcat de 9 (nouă!) ori, frizează imposibilul, par adevărate scenarii gândite de minți diabolice, dar nu sunt decât realități aproape... ireale trăite de ei. Citiți și cruciți-vă!
Read more: Vedete la un pas de moarte (IV)
de Cătălina Tăgârță
Una dintre cele mai frumoase părți ale jurnalismului este aceea de a cunoaște oameni. Indiferent că e vorba despre specialiști în medicină, terapeuți sau persoane publice, mai mult sau mai puțin cunoscute, între ziarist și inter- vievat se creează întotdeauna legături, unele mai profunde decât celelalte. Printre persoanele care mi-au marcat existența se numără regretatul artist Aurelian Preda. Din păcate, interpretul de muzică populară a pierdut lupta cu viața săptămâna trecută, la doar 47 de ani, într-un spital din Austria și a fost înmormântat la 2 octombrie, la Mănăstirea Dervent.
Read more: Ne-a mai părăsit un om bun: Aurelian Preda
de Silviu Ghering
La 7 octombrie 1885 se năștea, la Copenhaga, Niels Henrik David Bohr, fiul lui Christian Bohr, profesor de fiziologie la universitatea din oraș, luteran convins și nominalizat de două ori pentru Premiul Nobel, și al Ellen Adler, descendentă dintr-o familie de evrei bogați de mare importanță în sectorul bancar danez, cu multe relații și în cercurile parlamentare. În 1891, a fost botezat ca luteran. După doctoratul luat la universitatea din Copenhaga în 1911, a lucrat la Cambridge cu chimistul Joseph John Thomson, descoperitorul electronului, subiectul tezei de doctorat a lui Bohr, și laureat al Premiului Nobel în 1906. La 1 august 1912, s-a căsătorit cu Margrethe Narlund, mariaj de durată și fericit. De-a lungul întregii sale vieţi, Margrethe a fost consilierul său cel mai de încredere. Au avut şase fii, dintre care al patrulea, Aage Niels Bohr (1922-2009), a fost unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru fizică din 1975, acordat pentru modelul colectiv al nucleului atomic propus la începutul anilor ’50. În 1916 a început să lucreze ca profesor de fizică teoretică la universitatea din Copenhaga, ocupându-se de obținerea fondurilor necesare înființării Institutului Nordic pentru Fizică Teoretică, pe care l-a condus din 1920 până la sfârșitul vieții. A avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru fizică în 1922. În 1943, în plină desfășurare a celui de-Al Doilea Război Mondial, a fugit în Suedia pentru a nu fi arestat de Poliția germană. Un an mai târziu a plecat la Londra, apoi la Los Alamos, New Mexico, SUA, unde a lucrat la dezvoltarea armei nucleare, încredințat că bomba germană similară era iminentă. După război, pledând pentru utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, a revenit la Copenhaga, unde a locuit până la moartea sa, în 18 noiembrie 1962.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasa
de Gabriela Militaru
Există situații în care poveștile de dragoste ale celorlalți par să ne hrănească mai mult decât experiențele personale. Motivul este acela că dacă ne raportăm, de exemplu, la o relație mondenă, aceasta ne va apărea mereu mai lipsită de griji, mai fericită, cu alte cuvinte, mai aproape de perfecțiune decât propria versiune. Până când basmul celorlalți ia sfârșit și ajungem să ne dăm seama că vedetele sunt, în cele din urmă, oameni ca și noi.
Read more: Cupluri celebre care s-au despărţit după mulţi ani de relaţie
de Carmen Ciripoiu
A navigat pe cea mai incredibilă corabie, Speranța, iar rolul lui Ieremia din „Toate pânzele sus” i-a rămas unul dintre cele mai dragi. A fost îndrăgitul plutonier Căpșună, Pompei, bărbatul ascultător pe care și l-ar dori orice femeie, Gogu a lu’ Pupăză și, nu în ultimul rând, șugubățul Păcală. Fiecare dintre cele 63 de pelicule și aproape tot atâtea piese de teatru în care Sebastian Papaiani și-a arătat incredibilul talent are povestea ei. O poveste de care marele actor amintea din când în când. Și asta pentru că nu a cerut niciodată un rol, dar a refuzat multe. Acum, Brigada Diverse s-a întregit: plutonierul Căpșună a plecat după căpitanul Panait (inegalabilul Toma Caragiu) și sergentul-major Cristoloveanu (mucalitul Dumitru Furdui) în cea mai complicată misiune. Care cu siguranță nu va rămâne nerezolvată…
Read more: Brigada Diverse s-a întregit!
de Silviu Ghering
Miguel de Cervantes Saavedra s-a născut la 29 septembrie 1547, în Alcalá de Henares. Nu se știu prea multe despre anii săi de școală, dar se presupune că ar fi studiat în Valladolid, Córdoba sau Sevilla. În 1566 se stabilește la Madrid și publică primele sale trei poezii cu ocazia morții Reginei Isabel de Valois, a treia soție a lui Filip al II-lea al Spaniei. La 22 de ani a trebuit să plece în grabă din Spania pentru că a fost implicat într-un duel, ceea ce se pedepsea cu tăierea mâinii drepte. A fugit în Italia, unde a făcut parte din suita unui cardinal, apoi a fost soldat și s-a luptat cu turcii, inclusiv în bătălia navală de la Lepanto, în urma căreia s-a ales cu porecla „Ciungul” pentru că a fost rănit la mâna stângă. A fost prins de pirați și a petrecut cinci ani ca sclav în Alger, timp în care a încercat de patru ori să evadeze. A fost răscumpărat în 1580, la vârsta de 33 de ani, parțial infirm, iar următorii 25 de ani i-a petrecut luptându-se cu disperare să-și câștige existența. Scrisul era una dintre modalități. Însă, în 1597 ajunge din nou la pușcărie, de data aceasta pentru un mic furtișag de la banca unde era angajat ca perceptor de impozite. Aceasta este perioada când a început să scrie, chiar în celulă, romanul „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”, pe care mulți critici literari l-au considerat primul roman modern și una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii universale. În 1604 se instalează la Valladolid (pe atunci Curtea Regală a lui Filip al III-lea al Spaniei), iar în 1605 reușește să publice prima parte Don Quijote. A doua parte nu apare până în 1615. Supranumit „Principele ingeniozității”, a compus poezii, a revigorat nuvela, a scris romane și piese de teatru, fascinat de lumea scenei. Se spune că Miguel de Cervantes și William Shakespeare au murit în aceeași zi, 22 aprilie 1616. Adică exact acum 400 de ani. Este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit în aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian...
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasa
de Raluca Grințescu
Cu siguranţă ați auzit deja de Antrenamentul în Intervale de Intensitate Ridicată (HIIT) - un stil de antrenament excelent, care vă ajută să ardeți o grămadă de grăsime corporală raportat la timpul pe care îl investiţi. Ei bine, la fel ca HIIT-ul, circuitul descris în rândurile următoare se află undeva pe locul 2 în clasamentul antrenamentelor pentru slăbire.
Read more: Circuit metabolic de slăbire pentru acasă (II)
de Carmen Ciripoiu
A vorbit mereu cu Dumnezeu în rugăciuni, cu simple cuvinte și a știut că El l-a auzit. Și asta pentru că dincolo de „bufonul” - ghilimelele sunt obligatorii - care îi făcea pe toți să râdă cu lacrimi, Ioan Gyuri Pascu a fost un om credincios și meditativ. Un personaj plin de noroc care a știut să joace pe degete ca nimeni altul, cu o pasiune incredibilă, teatrul, muzica, filmul, divertismentul, comentariul sportiv, producția muzicală. La doar 55 de ani, una dintre cele mai iubite vedete ale României a plecat la Ceruri, la Cel în care a crezut atât de mult…
Read more: S-a stins un zâmbet mare cât o lume: Ioan Gyuri Pascu!