Situată în vechea vatră a Iaşiului, pe Uliţa Domnească, biserica Mănăstirii Trei Ierarhi este cea mai frumoasă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu şi, în acelaşi timp, o bijuterie arhitectonică a capitalei Moldovei. Lăcaşul de cult a fost construit între anii 1637 şi 1639 şi sfinţit la 6 mai 1639 de Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Hramul mănăstirii situează edificiul într-o lume ce a fost a celor trei Sfinţi Părinţi ai Bisericii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Aceştia au fost apărători ai dogmelor niceene, aureolaţi de cunoaştere şi renumiţi pentru zelul lor.
Biserica Santa Maria este situată în Viterbo, Italia. În fiecare duminică, sfântul lăcaş găzduieşte peste 200 de români, care participă la slujbele religioase. Despre această legătură a românilor de peste graniţă cu Dumnezeu ne povesteşte evlaviosul paroh Gheorghe Ionaşcu.
Martiriul Sfintei Tatiana
La 13 ianuarie, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi
Creştinii ortodocşi de rit vechi au sărbătorit miercuri, 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la calendarul gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor şi rămânând fideli calendarului iulian. În România, mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au Sărbatorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza, la 19 ianuarie.
Clinchet vesel de clopoţei, brazi împodobiţi cu ghirlande de nestemate, Moşi darnici, bucate alese. Toate fac parte din atmosfera Sărbătorilor de iarnă. Chiar dacă modul de celebrare, datele şi tradiţiile variază, spiritul Crăciunului rămâne în toată lumea la fel.
Sfântul Vasile, Boboteaza şi Sfântul Ioan, sărbătorite la 1, 6, respectiv 7 ianuarie, încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urmă fiind prima dintre cele trei mari Taine. Despre aceste sfinte sărbători ne vorbeşte Gabriel Grecu, preotul Parohiei „Sfântul Pantelimon”, din Piteşti.
Maica Domnului de la Mănăstirea Ostrov
Duminică, 7 decembrie, am poposit, alături de alte mii de creştini, la Mănăstirea Curtea de Argeş, ce a devenit neîncăpătoare pentru toţi cei veniţi de departe în pelerinaj pentru a se închina Sfintei Muceniţe Filofteia, numită de credincioşi şi Sfântuliţa. Dis-de-dimineaţă, când noaptea încă nu se lăsa dusă de zorii zilei, zgribuliţi, aşteptam cu lumânările aprinse, cu emoţie momentul în care preoţii au permis atingerea moaştelor fetiţei care a plătit cu viaţa (avea numai 12 ani!) pentru faptele ei duhovniceşti. În tăcere deplină, am mers pe rând la raclă pentru a săruta moaştele şi pentru a ne ruga, temându-ne parcă să nu-i tulburăm liniştea. Un sobor de preoţi a săvârşit o slujbă pentru pomenirea Sfintei.
În fiecare an, la 6 decembrie, casele noastre se umplu de cadouri şi de miros de portocale. Este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai însemnaţi sfinţi ai creştinătăţii. Se spune că în această zi mâna dreaptă a Sfântului, dăruită de Mihai Viteazul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, devine făcătoare de minuni. V-aţi lustruit ghetuţele în aşteptarea Moşului? 
Cu hramul Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României
La 30 noiembrie, românii îi sărbătoresc pe toţi cei care poartă numele de Andrei, sfântul cu acelaşi nume fiind declarat ocrotitorul Dobrogei din 1994 şi al tuturor românilor din 2002.
Cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului