de Luana Mare şi Alexandru Brădescu
Postul Paştelui este o perioadă de adâncă retragere, un timp al înfrânării şi al introspecţiei, al reîntoarcerii către cele sfinte şi al iertării. Credincioşii trebuie să se abțină mai mult ca oricând de la patimi, de la sentimente distructive, de la mâncăruri „de dulce”. Trebuie să fie pioşi, să-şi cureţe sufletul de păcate şi să uite de orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care le-au greşit şi să le ceară iertare celor cărora le-au greşit pentru a primi bucuria Învierii Domnului cu trup şi suflet curat. În această perioadă, Biserica oficiază toate cele trei Sfinte Liturghii din tradiţia noastră ortodoxă, după o rânduială specială. Despre cele trei slujbe de liturghie şi despre felul în care credincioşii postesc şi se împărtăşesc în această perioadă ne-a vorbit Părintele Arhimandrit Chiril Lovin (foto), de la Mănăstirea Antim, din Capitală.
Read more: Părintele Arhimandrit Chiril Lovin: „În Postul Paştelui se oficiază mai mult Liturghia Darurilor“
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Taina Sfântului Maslu sau Ungerea Bolnavilor a fost instituită de Mântuitorul Iisus Hristos, care, înainte de Înălțare, i-a trimis pe apostoli să propovăduiască Evanghelia şi le-a spus: „Mergeți în toată lumea şi propovăduiți Evanghelia la toată făptura. (...) Iar celor care vor crede le vor urma aceste semne: în numele Meu vor izgoni demoni, în limbi noi vor grăi, şerpi vor lua în mână şi de vor bea ceva de moarte nu-i va vătăma; peste bolnavi își vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi”. Tot ce trebuie să știți despre importanța și folosul Sfântului Maslu și cum trebuie utilizate materia tainei, untdelemnul și făina aflați din interviul cu părintele Gheorghe Vanghele (medalion), parohul Bisericii Spirea Nouă din București.
Read more: Preot Gheorghe Vanghele: „Sfântul Maslu este una dintre căile de împărtăşire a harului dumnezeiesc“
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Tunderea în monahism sau intrarea în rândul maicilor este un al doilea Sfânt Botez, în care cea care doreşte să trăiască după învăţăturile Evangheliei pentru a se uni cu Hristos şi pentru a dobândi astfel îndumnezeirea renunţă la viaţa lumească, la bucuriile şi la plăcerile oferite de traiul obişnuit. Una dintre monahiile cel mai în vârstă de la noi este maica Acachia, de la Mănăstirea Ţigăneşti, ajunsă la treapta pustniciei, cea despre care călugăriţele spun că le luminează calea către Dumnezeu.
Read more: Taina tunderii în monahism
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Unul dintre cei mai importanţi sfinţi din Calendarul bisericesc Ortodox este Sfântul Ioan Gură de Aur, prăznuit la 13 noiembrie, dar şi la 27 ianuarie, prin aducerea moaştelor sale la Constantinopol, după ce a murit în exil. Despre viaţa şi opera acestui sfânt ne-a vorbit într-un amplu interviu părintele arhimandrit Mihail Stanciu (foto), de la Mănăstirea Antim, din Bucureşti.
Read more: Părintele arhimandrit Mihail Stanciu: „Sfântul Ioan Gură de Aur a scris Sfânta Liturghie săvârşită...
de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu
Sfânta Muceniţă Agnia s-a născut în Roma cea veche, în anul 291 d.Hr. într-o familie înstărită de creştini. A murit la vârsta de 13 ani, în anul 304, la Roma, după ce a ales să fie logodnica lui Hristos, refuzând să se căsătorească, să slujească zeităţilor păgâne şi făcând minuni încă din timpul vieţii. Pentru toate acestea a fost trimisă într-un bordel, aruncată în foc, apoi tăiată cu sabia. Sfânta Muceniţă Agnia este pomenită în calendarul Bisericii Ortodoxe la data de 21 ianuarie, începând cu anul acesta, şi este considerată ocrotitoarea tinerelor fete, ajutătoarea celor care vor să-şi păstreze fecioria şi curăţia pentru Hristos, apărătoare împotriva violurilor, vindecătoare de multe boli care par fără scăpare şi dătătoare de blândeţe şi nevinovăţie.
Read more: La 21 ianuarie, în calendarul ortodox este pomenită Sfânta Muceniţă Agnia A devenit mireasa lui...
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Sihăstria e o dragoste care nu poate fi împărtășită cu nimeni. Cine se dăruiește lui Dumnezeu toată viața trebuie să fie doar al Lui, nu pe jumătate. În vechea și frumoasa istorie a monahismului, Sfântul Pavel Tebeul, cinstit cu evlavie în fiecare an la data de 15 ianuarie, este considerat primul ascet care s-a retras „în cele dinăuntru ale pustiei”, primul eremit sau pustnic.
Read more: Sfântul Pavel Tebeul, primul pustnic din istoria creştinismului
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Cinstit atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în Biserica Romano-Catolică, Botezul Domnului sau Boboteaza, prăznuit în fiecare an la 6 ianuarie, a fost amintit încă din secolul al II-lea d.Hr. de Sfântul Clement Alexandrinul şi în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul. Icoana Botezul Domnului descrie într-un mod remarcabil ceea ce teologii numesc „deschiderea cerurilor în dublu sens”, ilustrând prima manifestare publică a Domnului ca revelație supremă a lui Dumnezeu.
Read more: „Deschidere a cerurilor în dublu sens“: Icoana Botezul Domnului
de Luana Mare
Anul 2018 a fost declarat „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Pelerinaje gratuite, lecţii de istorie şi de cultură, spectacole de teatru, de muzică religioasă, toate acestea se vor desfăşura în multe parohii ortodoxe din ţară. Evenimentul culminant al acestui an va fi inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului la sfârşitul lunii noiembrie. Preotul Bogdan-Aurel Teleanu (foto), de la Biserica Sfântul Pantelimon - Foişorul de Foc, Bucureşti, spune că anul acesta în parohie sunt trei aspecte de urmărit cu privire la Marea Unire: cel cultural, faptele bune şi mărturisirea de credinţă.
Read more: Centenarul Marii Uniri este sărbătorit de Biserică după modelul Sfinţilor Mitropoliţi Preot...
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
În fiecare an, odată cu Nașterea Pruncului Iisus, certitudinile se topesc în taină. Semn că venirea celor Trei Magi, Melchior, Gaspar și Baltazar, se așterne în fața tuturor, tăcută, dar luminoasă. Asemenea acelei magice nopți de la Bethleem... Păstrate în Domul din Köln, într-un sarcofag auriu uriaș, moaștele celor Trei Magi spun și acum cea mai frumoasă poveste din câte se vor naște vreodată: că singurul lucru care contează e dumnezeirea. Restul e deșertăciune.
Read more: Pe urmele celor Trei Crai de la Răsărit Magii, strămoşii Bisericii
de Luana Mare
Dacă unii actori au ales calea religioasă renunţând la meseria care i-a adus ani la rând în faţa publicului, Ovidiu Cuncea reuşeşte să îmbine ambele vocații cu graţie şi cu pasiune. Dimineaţa slujeşte în veşminte preoţeşti în faţa uşilor împărăteşti de la Sfântul Altar, iar seara urcă pe scena de teatru. Mai nou, regizează spectacole, convins fiind că cele două activităţi au acelaşi scop, de a face oamenii mai buni, şi că se adresează atât minţii, dar mai ales sufletului. Despre toate acestea, despre opresiunile pe care absolventul de Teologie le-a suportat în comunism, despre impactul pe care l-a avut părintele Arsenie Boca asupra familiei sale ne-a vorbit actorul într-un interviu cu şi despre suflet.
Read more: Dimineaţa în altar, seara pe scenă Actorul Ovidiu Cuncea: „Liturghia este cel mai mare spectacol...
de Andrei Dicu şi Sorin Dumitrescu
Începuturile Mănăstirii Moldoviţa sunt scufundate în mister. Este sigur că în anul 1410 prima biserică exista, deoarece Alexandru cel Bun i-a întregit domeniul, numind-o „cea nou-zidită”. Mănăstirea deţinea domenii importante la hotarul Moldovei, spre Ardeal, iar de aici şi o serie de litigii între mănăstire şi oraşul Bistriţa, legate de încălcarea proprietăţilor.
Read more: Mănăstirea Moldoviţa, bogăţie spirituală şi strajă la hotar