de Călin Popa şi Florica Pintea
Sunt micuți, dependenți în întregime de părinți, fragili, delicați, miniaturi gingașe ale omului. Dar, în aceași timp, bebelușii sunt reprezentanți remarcabili ai speciei, inteligența umană relevându-se prin abilități ale creierului sugarilor care i-au uimit pe cercetători.
Read more: Uluitoare abilităţi ale creierului... bebeluşilor
de Laura Zmaranda şi Florica Pintea
„Nevoia de a ne personaliza și de a marca spațiul și îmbrăcămintea personală își are rădăcinile încă din cele mai vechi timpuri, iar culoarea joacă un rol foarte important în această nevoie a noastră. Încă de la început, omul a folosit pigmenții naturali, fie obținuți din mineralele găsite în sol, fie de la plantele și animalele din jurul său pentru a-și marca teritoriul. Pe lângă desenele rupestre ce au fost descoperite în diverse peșteri acum câteva mii de ani, au rămas mărturie și fragmente de textile sau de covoare, unele aproape intacte, din vremuri foarte îndepărtate. În Munții Altai din Siberia a fost descoperit, spre exemplu, un covor, considerat cel mai vechi din lume și care a fost păstrat până în zilele noastre. Datarea cu radiocarbon îl încadrează în secolul al V-lea î.Hr.” Iulia Demeter (medalion), ghid micologic și formator outdoor, face parte din echipa Incredible România, un proiect prin care oamenii învață să folosească resursele pe care le găsim în natură, în mediul spontan, necultivat. O altă componentă a proiectului este cea legată de proprietățile tinctoriale ale plantelor.
Read more: O practică aproape pierdută Vopsitul textilelor cu coloranţi obţinuţi din plante
de Sorin Dumitrescu şi Daniel Alexandrescu
Într-un interviu incendiar acordat Revistei Institutului din Varşovia (The Warsaw Institute Review), jurnalistul polonez Hanna Shen (stabilit în Taiwan), acuză Beijingul că a ascuns iniţial epidemia de coronavirus, la fel cum au făcut sovieticii în 1986 (la Cernobîl), nevorbind deloc lumii, la început, despre accidentul nuclear.
Read more: Ce au ascuns comuniştii chinezi legat de coronavirus?
de Călin Popa şi Adrian Barna
Experții, sociologii, analiștii din toate domeniile atrag atenția opiniei publice că, după încheierea pandemiei de COVID-19, majoritatea domeniilor vieții sociale se vor schimba dramatic.
Read more: Marile schimbări ale lumii post-COVID-19
de Gabriela Militaru şi Adrian Barna
Actuala regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, s-a născut la Londra la 21 aprilie 1926, împlinind de curând 94 de ani. La naștere, în calitate de prim copil al familiei sale, Elisabeta era a treia în ordinea succesiunii la tronul britanic, în urma unchiului său, cel care avea să devină Regele Eduard al VIII-lea și a tatălui său, viitorul Rege George al VI-lea. Când tatăl său a fost încoronat rege în 1936, după abdicarea lui Eduard al VIII-lea, Elisabeta a II-a a devenit moștenitoarea tronului și a primit titlul de Alteța Sa Regală Prințesa Elisabeta. Ea a început să preia obligațiile publice în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, servind în Serviciul Teritorial Auxiliar.
Read more: Regina Elisabeta a II-a a domnit cât să se întâlnească cu 12 preşedinţi americani
de Irina Ţolea şi Florica Pintea
Schimbările majore impuse de pandemie au determinat apariția și diversificarea în mediul online a ofertelor culturale. Instituțiile de cultură, de la mari scene de teatru sau de operă, muzee ori companii private de teatru, au găsit soluții pentru a întreține și a antrena interesul publicului larg. Mai mult, inițiativele private ale artiștilor în mediul online suplinesc cu ingeniozitate agenda clasică a spectacolelor. În continuare vă amintim câteva dintre evenimentele accesibile de acasă, aflate acum la doar un click distanță.
Read more: Online: muzee celebre, producţii de operă, teatru şi primul serial românesc transmis de acasă
de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Ce s-ar întâmpla dacă Marea Neagră ar vorbi? Probabil, am afla o mulţime de secrete îngropate în nisip ori sub păduri de alge... Asta pentru că Marea Neagră este un adevărat muzeu ascuns. De ceva vreme însă, cercetătorii români şi bulgari lucrează împreună la o hartă a siturilor arheologice din apele teritoriale ale celor două ţări.
Read more: Marea Neagră, muzeul epavelor ce tăinuiesc istoria
de Ştefania Băcanu şi Daniel Alexandrescu
Din moși strămoși, barba a fost considerată simbolul masculinității, la fel ca și părul de pe brațele, picioarele și pieptul bărbaților. Practic, un aspect prin care se diferențiau sexele. În timp, a devenit un trend adoptat de tot mai mulți reprezentanți ai sexului tare. În zilele noastre, pentru unii reprezintă un aspect cool, rebel, care transmite forță și putere, dar pentru alții, indiferent de sex, nu este tocmai confortabilă. Crează panică ce duce până la o adevărată fobie.
Read more: Frica inconştientă faţă de oamenii cu barbă: Pogonofobia
de Valentin Ţigău
În Maramureș, la Poienile Izei, cel mai cunoscut om din sat este Ion de la Cruce. Ceterașul. Urmașul dacilor liberi și al nobilului Ilieș din Rozavlea, care întemeia satul la 1430. Ion de la Cruce a bătut lumea în lung și-n lat cu cetera lui, necontenind a hori. Multe gânduri și doruri i s-au împlinit. Dar uncheșul Ion are un gând ascuns: să cânte la un Stradivarius...
Read more: Ceteraşul care visează să cânte la o vioară Stradivarius: Ion de la Cruce
de Călin Popa şi Adrian Barna
Celebrul brand de lux Hermès a spart recent „blocada” impusă exclusivismului pe care îl reprezintă de restricțiile pandemiei și a dat astfel tonul unei reveniri în forță a acestui segment de produse, în care compania are o aură legendară.
Read more: Recordurile Hermès şi apetitul pentru luxul exclusivist
de Călin Popa şi Adrian Barna
În principiu, turiştii pot vizita orice loc de pe Pământ dacă îşi doresc acest lucru, mai puţin în această perioadă, când omenirea se confruntă cu pandemia de COVID-19. Totuşi, există spații în care este absolut interzis accesul vizitatorilor. Intrarea într-unul dintre locurile în care nu se poate pătrunde, indiferent dacă sunt naturale sau create de om, poate aduce pedepse severe.
Read more: Spaţii misterioase, cu accesul interzis