de Valentin Țigău
Înființată pe la începutul veacului al XVII-lea, mănăstirea maramureșeană din localitatea Moisei (nume biblic, de altfel) a avut parte, în existența sa, de o serie de evenimente și situații mai puțin obișnuite. Mănăstirea are un hram de vară - Adormirea Maicii Domnului - și un hram de iarnă - Întâmpinarea Domnului, praznic împărătesc sărbătorit la 2 februarie.
Read more: Un aşezământ monahal cu o existenţă mult încercată Întâmpinarea Domnului, hramul de iarnă al...
de Simona Lazăr
Sfântul Vetranion sau Bretanion, prăznuit în calendarul ortodox la data de 25 ianuarie, a avut o existență exemplară, a trăit în perioada de început a creștinismului (secolul al IV-lea) pe teritoriul de azi al Dobrogei și s-a numărat printre teologii importanți ai vremii sale. A luptat împotriva arianismului, l-a avut ca duhovnic pe Sfântul Vasile cel Mare și a întocmit actul martiric al Sfântului Sava Gotul.
Read more: Un sfânt de la începuturile erei creştine, la ţărmul Mării Negre Sfântul Ierarh Bretanion, episcop...
de Georgiana Mihalcea
Misiunea preotului de spital, de caritate sau de urgență este una cu adevărat extraordinară: le stă alături celor bolnavi ori celor care își trăiesc ultimele zile de viață înlesnindu-le accesul la Cuvântul lui Hristos, ajutându-i să-și mărturisească păcatele pentru ușurarea sufletului. Este disponibil la orice oră și, de cele mai multe ori, merge nechemat la căpătâiul celor aflați în nevoie duhovnicească. La Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț l-am găsit pe preotul misionar George Ovidiu Chirița (medalion), care a avut amabilitatea să ne vorbească despre rolul deosebit de important al acestei profesii.
Read more: 2024 este Anul Omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor Preot George Ovidiu Chiriţa:...
de Simona Lazăr
Există numeroase exemple, în bogatele pagini din „Viețile sfinților”, de sfinți, de cuvioși sau de mucenici, care au interacționat în timpul pe care l-au trăit pe pământ, fiind unii ucenici celorlalți, aflându-și sprijinul unul în altul, ori chiar legând o prietenie, în sens spiritual, mai ales. O astfel de relație a existat, în veacul al III-lea, între Sfântul Cuvios Pavel Tebeul și Sfântul Antonie cel Mare, celebrați pe 15 ianuarie și, respectiv, pe 17 ianuarie.
Read more: Doi pustnici cu care a început monahismul, în lumea creştină Cuviosul Pavel Tebeul şi Sfântul...
de Georgiana Mihalcea
Lumânările reprezintă lumina lui Dumnezeu și Sfânta Treime. Ele sunt aprinse ca simbol al prezenței divine și al luminii care înlătură întunericul. Când cineva aprinde o lumânare, acest gest poate fi considerat o jertfă sau o ucenicie personală adusă Domnului. Este o formă de implicare activă în practica religioasă. Despre toate momentele din viața noastră în care facem acest gest am stat de vorbă cu Eusebiu Velica (foto), preot paroh al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Parohia Falaștoaca, comuna Comana, Episcopia Giurgiului.
Read more: Poartă un rol aparte în mântuirea sufletească Preot Eusebiu Velica: „Lumânarea în ortodoxie...
de Georgiana Mihalcea
Pentru prima dată, racla cu Darurile Magilor va ajunge în țara noastră, la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești Vlașca, în preajma Crăciunului. Cei trei magi care au venit să se închine pruncului Iisus Hristos, la nașterea Sa în peștera din Betleem, au adus în dar aur, smirnă și tămâie. Cinstitele odoare se păstrează astăzi în Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele Athos. Arhimandritul Serafim Baciu (medalion), starețul Mănăstirii Sfântul Alexandru și vicar administrativ al Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate despre acest eveniment unic la noi în țară.
Read more: Pelerinajul se va desfăşura între 22 şi 28 decembrie Arhimandrit Serafim Baciu: „La Mănăstirea...
de Valentin Țigău
În 1993, Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) includea Biserica Arbore, împreună cu alte șase biserici din nordul Moldovei (Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava - „Sfântul Ioan cel Nou” și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul bisericilor pictate din nordul Moldovei. Era un gest cultural legitim și pe deplin justificat cu argumente de ordin artistic. Pictura bisericii se dovedise a fi una dintre cele mai curajoase și aproape incredibile opere de artă renascentiste, în raport cu hieratismul iconografic bizantin al epocii. Descoperirea a fost prizată și prelucrată nu doar de istoricii de artă, dar, prin ei, și de marile cataloage internaționale de turism. Printre cele mai atractive locuri din România, recomandate de Ghidul Verde Michelin, figurează și Biserica din Arbore, alături de Castelul Bran sau de Mănăstirea Cozia.
Read more: Este înscrisă în Patrimoniul UNESCO de 30 de ani Verde-întunecat de Arbore
de Valentin Țigău
Anul 1913 a găsit Balcanii, şi întreaga Europă, într-o teribilă încercare de a „ţine legaţi câinii războiului”. La Londra, Conferinţa Ambasadorilor căuta, de luni în şir, calea către pace. Către o pace stabilă. Însă nu doar echilibrul precar al orientului european - cu un Imperiu Otoman bolnav şi multe naţiuni care luptau pentru eliberarea deplină - se afla pe ordinea de zi a ambasadorilor şi miniştrilor de externe de pe tot continentul, ci şi situaţia unui petec de pământ care avea o condiţie aparte: Muntele Athos.
Read more: O scrisoare a clerului ortodox către Guvernul de la Bucureşti 1913 - Rolul jucat de România în...
de Gheorghe Zmaranda
Se pornise o ploaie măruntă când am ajuns la Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Densuș, aflată la aproximativ 10 kilometri de județul Hunedoara. Norii, unii mai aspri, alții mai domoli se coborau amenințător spre cupola vechiului lăcaș de cult. Sub asaltul lor, micuța bisericuță, cea mai veche din țară unde se oficiază încă slujbe religioase, așa cum este recunoscută, căpătase o alură și mai misterioasă. Cerul, cu nuanțele lui plumburii de ploaie, natura, cu verdele ei de august și bisericuța erau într-o armonie desăvârșită. Aproape fără să sesizezi, legendele începeau să se desprindă din acest peisaj enigmatic și să insinueze în mintea ta. Era suficient să privești spre această scenă, ca să înțelegi că aici misterele vor dăinui pentru totdeauna. Poate și de asta, după vizita sa aici, Nicolae Iorga a numit biserica „fără pereche în toată românimea”.
Read more: A fost ridicată de uriaşi şi numită „fără de pereche în toată românimea“ Biserica „Sfântul...
de Adelina Constantin
Absolventă a Facultăţii de Teologie ortodoxă, secția restaurare icoane, pictorița de icoane Mihaela Andrei consideră că și-a atins destinul, că aceasta a fost menirea venirii ei pe Pământ, transformându-și pasiunea în meserie şi încercând să fie cât mai aproape de Dumnezeu. Cu un talent greu de contestat, Mihaela Andrei pictează în principal icoane pe lemn și pe sticlă. A simțit pe propria-i piele ce înseamnă ajutorul dat de sfinți, a înțeles rolul și rostul icoanelor și a identificat crucea pe care o poartă. Se simte împlinită ca lucrător de talant, deși mai are mult de muncă și își dorește să aducă culoare și bucurie în viața oamenilor.
Read more: Pictoriţa Mihaela Andrei: „A fi iconar e un dar. E un talant pe care ţi-l dezvolţi prin multă muncă“
de Simona Lazăr
Cunoscut sub numele de Sfântul Cuvios Lazăr Zugravul (sau Iconarul) și prăznuit pe 17 noiembrie, cel asupra vieții căruia ne vom apleca în rândurile ce urmează s-a născut în 810, în Armenia, într-o familie cazară, care se convertise la creștinism cu două generații înainte. Venit pe lume în plină epocă iconoclastă (726-842) în Imperiul Bizantin (care acceptase creștinismul, ca religie, în timpul Sfântului Constantin cel Mare, la începutul secolului IV), Lazăr avea să se remarce tocmai datorită harului său de a picta icoane și ziduri de biserici cu sfinți și scene biblice. De altfel, el este cel dintâi sfânt din sinaxar care a fost canonizat tocmai datorită acestei îndeletniciri pe care o avea. El este, de asemenea, un mărturisitor al credinței ortodoxe.
Read more: A luptat împotriva iconoclasmului bizantin Sfântul Cuvios Lazăr Zugravul, cel dintâi protector...