de Simona Lazăr
Unul dintre cei mai mari teologi români, părintele Dumitru Stăniloae, scria că Marile Taine ale Bisericii sunt „lucrări invizibile ale lui Hristos, săvârșite prin acte vizibile” prin care omul își desăvârșește unirea cu Hristos. Cele șapte Sfinte Taine sunt: Botezul, Mirungerea, Împărtășania, Spovedania, Cununia, Maslul și Hirotonia. Despre însemnătatea acestora în lumea creștină am primit lămuriri din partea preotului misionar Mihai Păcuraru (medalion), redactor de emisiuni religioase la Radio România Antena Satelor.
Read more: Preot misionar Mihai Păcuraru: „Toate cele 7 Taine au origine divină“
de Valentin Țigău
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, cel care a urcat la Ceruri în carul său de foc, este considerat, în întregul spațiu ortodox, protectorul munților și este sărbătorit în fiecare an la 20 iulie. Ca să ne închinăm lui, am urcat pe firul Prahovei, la Sinaia, acolo unde de opt decenii străjuiește… „catedrala Bucegi- lor”. Am avut prilejul să dialoghez cu preoții sfântului lăcaș, părintele paroh Daniel Coțoapă și părintele co-slujitor George Constantin Ciocoiu, de la care am aflat multe informații interesante despre biserica de piatră ctitorită de doi regi ai României: Carol al II-lea și Mihai I.
Read more: Închinare la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, în „catedrala Bucegilor“
de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Istoria Mănăstirii Agapia, construită între anii 1641 şi 1643, se întinde pe parcursul a multor secole și se reflectă în arhitectura complexului monahal, care cuprinde incinta cu biserica, cimitirul cu biserica din lemn și satul monahic, în care se află și o a treia biserică. Muzeul Vivant Agapia este un ansamblu cultural, format dintr-o casă monahală, anexa funcțională și grădina. Muzeul rămâne una dintre atracțiile turistice ale zonei, grație diversității sale, iar construcția stilului monahal reflectă tehnicile folosite de maeștrii locali până în secolele XVIII-XIX.
Read more: Muzeul Vivant al Mănăstirii Agapia, sub semnul asprimii, rugăciunii şi al lucrului mâinilor
de Valentin Țigău
De șase secole, face minuni în țara noastră. În anul 2018, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a pus în calendar, la 9 iulie, praznicul Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Neamț.
Read more: Minunile Icoanei Maicii Domnului „Îndrumătoarea“ de la Neamţ
de Valentin Țigău
Am ajuns pentru întâia oară la Muntele Athos, cu mulți ani în urmă, ca pelerin. Dar jurnalistul - care n-are ceas de odihnă - se ițea câteodată din mine, trecând în revistă lucrurile... altminteri. Nu dincolo de emoție (și, sper eu, nici dincolo de smerenie), dar cu altă înțelegere a cuvintelor celor pe care-i întâlneam pe cărările și în lăcașurile Muntelui Sfânt.
Read more: Semne româneşti la Mănăstirea athonită Vatopedu Monahul Daniil Cotescu: „Pentru înaintaşi, Muntele...
de Valentin Țigău
Ne-am obișnuit să privim expozițiile ca pe un act de cultură care ne dezvăluie frumuseţea nebănuită a creației semenilor noștri - artiști plastici ori fotografi, muzeografi literari ori istorici. Rar ni se întâmplă, și cele ce urmează reprezintă un exemplu, ca, intrând într-o sală de expoziție, să avem sentimentul că regăsim o lume înghițită de un cataclism și recompusă într-un cenotaf al memoriei vizuale fără întoarcere.
Read more: O expoziţie îndoliată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate“
de Anca Marinescu şi Sorin Dumitrescu
Despre icoana Sfântului Efrem cel Nou de la Botoșani s-a dus vestea în toată țara pentru minunile pe care le face cu cei care se roagă cu credință și cu evlavie în fața ei la sfântul care a fost martirizat în anul 1426. Despre cum a ajuns icoana în Paraclisul din satul Fundul Herța (biserica mai e denumită Betleemul românesc), dar și despre minunile ce au avut loc în urma rugăciunilor la acest odor bisericesc, ne-a vorbit părintele Efrem, cu numele de mirean Emilian Căruntu, preot ortodox al Patriarhiei Unității (îl puteţi contacta la numărul de telefon 0739. 424.777).
Read more: Minunile Sfântului Efrem cel Nou adună sute de credincioşi la Fundul Herţa, Botoşani Părintele...
de Valentin Țigău
Au trecut mai mult de cinci secole și jumătate de când târgul medieval ascuns în căușul dealurilor și-a aflat numele înscris într-un hrisov. La 6 iunie 1455, în vremea lui Petru Aron și cu puțini ani înainte de accederea pe tronul Moldoviei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în inima stepei Bugeacului, se vorbea despre înfloritorul târg al Căușenilor. Iniţial, localitatea s-a numit Cheşeneul Roşu (adică Izvorul/Râul Roşu, după culoarea pe care o avea apa Botnei, râu care o străbate). Ocupând 12 sate din Bugeac, în 1535, turcii vor schiba şi numele acestuia în Căuşeni.
Read more: Roşu de Căuşeni „Sora“ din Bugeac a Voroneţului
de Simona Lazăr
Imboldul de a realiza acest articol l-a constituit faptul că adeseori credincioșii nu înțeleg exact ce anume este ACATISTUL, făcând confuzie între semnificația liturgică a acestuia și acele pomelnice pentru vii sau rugăminți scrise succint pe un petic de hârtie, către Maica Domnului și Iisus Hristos, prin care se solicită un anumit sprijin. Chiar dacă există o legătură între acestea, definițiile și delimitările lor nu se suprapun. Chiar deloc. Iată de ce am ales să clarificăm o serie de aspecte, într-un interviu acordat revistei „Taifasuri” de protos. lector dr. Vasile Bîrzu (medalion), de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.
Read more: Ce este acesta, când şi cum apelaţi la el ca să solicitaţi sprijin Divinităţii Protos. lector dr....
de Simona Lazăr
Cel pe care întreaga Americă Latină îl cunoștea sub numele de Padre Jorge și-a luat, odată cu întronizarea sa, la Vatican, numele de Francisc. După 15 ani ca arhiepiscop de Buenos Aires, cel dintâi papă iezuit din întreaga istorie a lumii creștine (catolice) a fost ales de conclavul cardinalilor la 13 martie 2013. În cazul lui procedura a survenit într-un moment și el rar întâlnit, respectiv retragerea Papei Benedict al XVI-lea, care a plecat cu o lună înainte, primind în schimb titlul de „papă emerit”. De obicei, alegerea unui nou papă se face după anunțarea decesului precedentului.
Read more: Repere din viaţa Suveranului Pontif Pe urmele Sfântului Francisc, reformatorul
de Valentin Țigău
Cu doar câteva zile înainte de vizita anunțată a Papei Francisc în România (31 mai - 2 iunie 2019), am detaliat câteva aspecte ale relației dintre România și Vatican - în decursul ultimelor decenii, odată cu reinițierea relațiilor diplomatice dintre cele două state (după Revoluția din 1989) - într-un dialog realizat cu părintele Șerban Tarciziu Hritofor (medalion), lector dr. la Facultatea de Teologie Romano-Catolică din București, preot la Catedrala Catolică Sf. Iosif. Să ne reamintim că vizita Papei Ioan Paul al II-lea a avut loc la un deceniu după căderea comunismului în România, iar vizita de acum a Papei Francisc vine, cumva, să celebreze călătoria pe pământ românesc a celuilalt papă, la două decenii distanță.
Read more: Vizita Papei Francisc în România are loc sub motto-ul „Să mergem împreună!“ Preot Şerban Tarciziu:...