de Simona Lazăr
Nu mai puțin de șase sfinți și sfinte din calendarul religios poartă titlul (și sarcina) de „patroni ai Europei”, protectori divini ai „bătrânului continent”. Cel dintâi a fost numit astfel Sfântul Benedict din Nursia (cunoscut și ca „patriarh al monahismului”, în Biserica Catolică, așa cum în ortodoxie este „părinte al monahismului” Sfântul Antonie cel Mare). Papa Paul al VI-lea l-a numit „patron al Europei”, în 1964, pentru ca 16 ani mai târziu, în 1980, Papa Ioan Paul al II-lea să îi pună alături de el pe Sfinții Chiril și Metodiu (sărbătoriți în ortodoxie). În 1999, același ocupant al Sfântului Scaun de la Vatican avea să numească „patroane ale Europei” și trei sfinte: Brigitta a Suediei, Ecaterina din Siena și Tereza Benedicta a Crucii. Dar să îi luăm pe rând și să aflăm câte ceva din biografia lor.
Read more: Conducătorii spirituali ai Bătrânului Continent Şase sfinţi şi sfinte au rolul de a proteja Europa
de Georgiana Mihalcea
Mulți creștini ortodocși poartă brățări ori metanii de rugăciune. Acestea nu sunt simple accesorii sau bijuterii, ci ne amintesc de legătura noastră cu Dumnezeu, care se consolidează prin rugăciune continuă. Sunt ajutoare de nădejde pentru noi în războiul spiritual pe care îl ducem zilnic împotriva Diavolului. Din păcate, mulți poartă metania fără să-i înțeleagă cu adevărat originile și scopul. Şi, din acest motiv, vom încerca să-i explicăm adevărata semnificație.
Read more: Când purtăm o metanie, ne amintim de obligaţia noastră de a stărui în rugăciune
de Simona Lazăr
Grecia ortodoxă e foarte generoasă cu bisericile și mănăstirile închinate Profetului Ilie. De fapt, a botezat cu numele lui nu doar așezăminte religioase, ci și vârfuri de munte. Atât în Grecia continentală, cât și (mai ales) în cea insulară, există cel puțin o biserică ori o culme de piatră numită Profitis Ilias. Vom trece în revistă, în această pagină, trei dintre ele, dând astfel imbold atât călătorilor, cât și pelerinilor, să le caute și să urce până la ele.
Read more: Trei mănăstiri greceşti din vârf de munte, închinate Sfântului Proroc Ilie
de Valentin Țigău
Capernaum e o localitate de pescari din vechea provincie Galilea, pe malul nord-vestic al lacului Tiberiadei (sau Marea Galileei), azi în nordul statului Israel. În perioada faptelor din Noul Testament, el se afla în apropierea frontierei provinciei, pe o ramură a rutei comerciale între Damasc și Egipt numită de către romani Via Maris. La Capernaum exista o vamă și o garnizoană romană comandată de un centurion, ceea ce explică prezența Apostolului Matei („vameșul”) care avea, probabil, un birou unde percepea taxele maritime pentru pescuit și taxele pe mărfurile vămuite. Acesta este și locul unde Iisus a săvârșit una dintre minuni - Vindecarea slăbănogului din Capernaum - la care se face referire în Duminica a VI-a după Rusalii, care anul acesta se prăznuieşte la 16 iulie.
Read more: Vindecarea slăbănogului din Capernaum, o minune din „Cetatea lui Iisus“
de Simona Lazăr
Poporul român „s-a născut” creștin, iar trecea Sfântului Apostol Andrei, prin teritoriile locuite azi de români și atunci de strămoșii acestora - cu mărturiile și tradiția acestei treceri - este argumentul primordial al celor afirmate mai înainte. Poezia religioasă „străromână” - spunea Dan Horia Mazilu (1943-2008 - apreciat istoric al literaturii române vechi) - „demonstrează că spațiul unde s-a petrecut geneza poporului român a fost un spațiu creștin”. Iar existența, între daco-romanii din secolele III-IV d.Hr., a unor „mânuitori ai condeiului” ne așază, pe noi, ca români, printre popoarele cu o tradiție cărturărească. Sfinții Epictet și Astion din Halmirys - prăznuiţi în calendarul ortodox la data de 8 iulie și ale căror moaște au fost descoperite în 2001 - sunt cei care pun în valoare spiritul creștin și vocația martirică, precum și vocația cărții și a creației.
Read more: Una dintre primele scrieri ale literaturii române străvechi „Pătimirea martirilor Epictet şi Astion“
de Simona Lazăr
Nu puține sunt, în țară, mănăstirile cu un istoric tulburător, așa cum dificile au fost și vremurile pe care le-au avut de traversat. Între acestea, Mănăstirea Solca din Bucovina, veche de 401 ani și având hramul Sfinților Apostoli „Petru și Pavel”, are câteva elemente deosebite de toate celelalte. Ultimul dintre acestea, din punct de vedere cronologic, s-a petrecut în 2021, când, după 236 de ani de la închiderea mănăstirii de către habsburgi, este numit un nou stareț și se redeschide oficial Ce s-a întâmplat cu acest sfânt lăcaș în aceste largi intervale de timp în care a fost mănăstire și în care... n-a mai fost?
Read more: Redeschisă la 236 de ani de la închiderea ei de Imperiul Habsburgic Mănăstirea „Sfinţii Apostoli...
de Georgiana Mihalcea
Timp de secole, femeile creștine și-au acoperit capul în timpul slujbelor din biserică. În zilele noastre feminismul consideră că această practică ar fi opresivă, chiar discriminatorie, insistând că femeile trebuie să arate și să se comporte exact ca bărbații. Cu toate astea, acest obicei le ajută pe femei să-și hrănească natura feminină dată de Dumnezeu prin cultivarea smereniei și ascultării. În zilele noastre multe dintre ele nu mai respectă această tradiție, fie că nu îi cunosc semnificația, fie că se lasă influențate în mod eronat de curentul modernist.
Read more: Semnifică respectarea unor obiceiuri vechi transmise de la o generaţie la alta Femeile...
de Valentin Țigău
Nu mai puțin valoroasă decât cele opt biserici de lemn din Maramureșul istoric intrate în patrimoniul UNESCO, cea din Runcu Salvei (Bistrița), cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril are și ceva în plus: se numără printre cele câteva sute de „biserici călătoare” de pe cuprinsul țării, cu o fascinantă istorie.
Read more: Pictată de trei meşteri zugravi din secolul al XVIII-lea La Runcu Salvei se află una dintre cele...
de Georgiana Mihalcea
În viața noastră de zi cu zi, întâlnim ispitele la tot pasul și, depinde de fiecare dintre noi cum ne raportăm la ele. Dumnezeu ne-a înzestrat cu liberul arbitru și avem ocazia să facem alegeri în fiecare clipă. Am stat de vorbă cu preotul Cristian Zamfir (medalion), slujitor la Mănăstirea Sfântul Alexandru - Catedrala Episcopală din Alexandria, despre sursele și rolul acestora în devenirea noastră ca buni creștini, despre lupta constantă cu tentațiile și, mai ales, despre puterea sufletească pe care o putem dobândi la capătul acestui drum.
Read more: Temelia vieţii duhovniceşti este smerenia Preot Cristian Zamfir: „Ispitele sunt probe la care este...
de Georgiana Mihalcea
Mulți credincioşi caută să-și dezvolte o viață spirituală mai profundă, mai personală, deoarece rugăciunea este o parte integrantă a credinței-ortodoxe și a relației noastre cu Dumnezeu. O modalitate care vă poate ajuta să vă întăriți latura evlavioasă și să o susțineți pe termen lung este să aveți în casă un loc special pentru rugăciune. Va fi, cu siguranță, un mic „colț de Rai”, de liniște, de aprofundare a relației cu Divinitatea.
Read more: Cum să vă creaţi acasă un colţ de rugăciune
de Valentin Țigău
Osemintele a 70 de deținuți politic de la Periprava, ambalate în cutii de carton cu eticheta: „deșeuri biologice” și aflate în custodia temporară a Institutului Național de Medicină Legală din București, și-au găsit, după 8 ani, adăpost creștinesc la Mănăstirea Dervent. Ele au făcut obiectul unei cercetări începute în 2015 de IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), când a fost deschis și un dosar în această cauză. Osemintele fuseseră înhumate de personalul coloniei de muncă forțată la marginea cimitirului localității Periprava, fără cruce, fapt care a îngreunat identificarea defuncților. În acest moment, chiar dacă dosarul a fost clasat, continuă căutarea de date pe baza ADN-ului. Starețul Mănăstirii Dervent, arhimandritul Andrei Tudor, a primit pe 10 mai cutiile cu osemintele, care își vor afla loc de veci într-un osuar al noii biserici cu hramul Sfântului Iachint de Vicina (primul mitropolit la Țării Românești). Astfel că, așa cum spune istoricul Marius Oprea, promotor al acțiunii de recuperare de la Periprava: „În sfârșit, au și ei o lumânare aprinsă!”.
Read more: Destinul unor victime ale regimului comunist, între Periprava şi Mănăstirea Dervent Părintele...