de Dana Purgaru
Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.
Read more: Delicii de la poalele Olimpului (II)
de Dana Purgaru
Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și cu legume proaspete ori gătite ușor, împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi, dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului, gustoase și ușor de gătit.
Read more: Delicii de la poalele Olimpului (I)
de Dana Purgaru
Unul dintre cele mai așteptate delicii ale naturii pe timp de vară, şi nu numai, este roșia. Nativă din zona Mexicului și a Peru, unde este numită „tomatl”, aceasta a ajuns în câteva mii de ani să fie cultivată la aproape toate latitudinile și ocupă astăzi circa o treime din suprafața consacrată legumelor. Din punct de vedere botanic, roșia este considerată un fruct, și pe bună dreptate, deoarece o tomată crescută natural, foarte coaptă, dulce-acrișoară, suculentă și totodată cărnoasă, se poate mânca ca atare, având un gust complet. Totuși, roșiile sunt excelente și gătite și se poate spune că nu există meniu care să nu cuprindă un fel de mâncare preparat cu minunatele acestea.
Read more: Delicii de sezon, cu tomate
de Silviu Ghering
România este una dintre marile țări viticole ale lumii, cu o suprafață de 243.000 de hectare de vie (242.000 de hectare de vii pe rod, la care se adaugă 1.000 de hectare de vii tinere). Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri este de 4 până la 6,5 milioane de hectolitri anual. Potrivit Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului, 80% din totalul producției de vin la nivel mondial este dată de 15 țări. România face parte din acest top select, ocupă locul 12, cu o producție medie de 5,2 milioane de hectolitri anual.
Read more: Bun îi vinul ghiurghiuliu!
de Dana Purgaru
În Dicționarul Explicativ, șerbetul este descris drept un preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. Însă, în Dicționarul Gusturilor, pe care fiecare dintre noi îl poartă în suflet, șerbetul este, cu siguranță, un preparat ce amintește de copilărie, de vacanțe, de bunici, de vizite și de veri toride, îndulcite cu celebrul desert răcoros servit pe lingură și scufundat în apă rece ca gheața. Și pentru că uneori este bine să devenim nostalgici, mai ales atunci când vremea ne toropește, vă prezentăm câteva rețete de șerbet așa cum numai bunicile noastre știau să le prepare.
Read more: Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul
de Raluca Grințescu
Menta (izma) este numele unei plante erbacee dintr-o familie parfumată, veselă şi proaspătă, Laviate, alături de rudele sale: menta creață, menta-piperată şi busuiocul cerbilor, de la care se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite, în scop terapeutic şi gastronomic. I se mai spune piperiță, adică iute, piperată, datorită gustului şi mirosului înţepător, care se pot simţi dacă tulpina sau frunzele sunt tăiate.
Read more: Deserturi mentolate
de Raluca Grințescu
Unele flori sunt nu numai frumoase, dar şi bune de mâncat. Acestea sunt consumate din timpuri mai vechi. Încă există reticenţe la unele persoane, care, dacă văd un fel de mâncare ornamentat cu flori proaspete, nu ştiu dacă să mănânce sau nu şi decorul. Există câteva flori care pot fi consumate atât proaspete, cât şi gătite. În comerţ este destul de greu să le găsiți, dar se pot cultiva în propria grădină.
Read more: Flori... comestibile
de Gabriela Niculescu
Vara este anotimpul în care se consumă cea mai mare cantitate de înghețată. Fie că o preferați pe cea cu aromă de fructe, de vanilie sau de ciocolată, trebuie să știți că ea poate deveni un ingredient ce poate sta la baza unor deserturi delicioase. Nu vă sfiiți să încercați combinații ce par, la prima vedere, imposibile. S-ar putea să aveți surprize plăcute!
Read more: Desert de vară cu inghetata
de Gabriela Niculescu
Băuturile pe bază de îngheţată sunt un deliciu recomandat în timpul verii. Cei mai mulţi oameni aleg vara, pentru a se răcori, băuturi şi alimente reci, care să îi ajute să reziste caniculei. Nu ştiu însă că în această perioadă sunt recomandate băuturile calde. Consumul de alimente reci duce la un dezechilibru al temperaturii centrale a organismului, care va produce şi mai multă căldură în lupta de a reveni la echilibrul termic normal. Vara aceasta vă propunem trei reţete de băuturi calde pe bază de îngheţată, pentru a contracara efectele neplăcute ale caniculei. Foarte simplu de realizat, reţetele sunt variate şi potrivite pentru toate gusturile.
Read more: Băuturi cu îngheţată pentru vreme caniculară
de Diana Georgescu
Amestecul de ingrediente proaspete și sănătoase, îmbinat cu aromele condimentelor meridionale, a devenit familiar în rândul populației noastre, astfel încât bucătăria tradițională spaniolă a câștigat din ce în ce mai mult teren. Am păstrat denumirile originale ale celor mai îndrăgite produse, pentru a aduce un plus de savoare binemeritat.
Read more: Preparate tradiţionale spaniole
de Gabriela Niculescu
Răzvan Dan Savu (medalion), bucătar-șef la restaurantul „Valea cu Pești” de pe Transfăgărășan, ne-a oferit una dintre rețetele sale savuroase, excelentă pentru o masă deosebită alături de cei dragi. În ciuda faptului că este delicioasă, iar felul în care arată îi poate impresiona până și pe cei mai mari critici culinari, calcanul umplut se prepară destul de ușor. Pe lângă un calcan de aproximativ două kilograme, iată care sunt ingredientele și modul de preparare pentru patru porții sățioase.
Read more: Calcan umplut ŕ la Răzvan Savu
de Carmen Ciripoiu
În plină vară, micuțele bobițe de culoarea rubinului, înzestrate cu o aromă inconfundabilă, ne oferă delicii gustoase, dar mai ales sănătoase. Rețete inedite și delicioase cu zmeură găsiți în rândurile de mai jos.
Read more: Delicii cu zmeură
de Dana Purgaru
Bucatele noastre tradiționale, vechi de secole, au ajuns pe mesele de pe toate continentele grație celor care au purtat cu ei secretul preparării lor pe unde i-au purtat pașii. Deloc complicate, dar cu o savoare aparte, acestea reușesc și azi, în epoca modernă, să fie căutate și lăudate de români și de străini deopotrivă. După ce în numărul trecut v-am prezentat metodele de plămădire ale unor feluri de mâncare desprinse parcă din filele cărților de bucate îngălbenite de vreme, de la poale-n brâu, scovergi, minciunele și învârtite până la papanași, a venit rândul și altor delicii din vechea Românie, ce se prepară cu nostalgie și azi.
Read more: Delicii neaoşe româneşti (II)
de Dana Purgaru
Care român n-a auzit de celebrele poale-n brâu, scovergi, învârtite, pesmeciori sau minciunele? Până și străinii care ne-au vizitat țara le laudă și caută secretul preparării lor. Fie că sunt din Moldova, din Maramureș ori din Oltenia, aceste delicii pe care le preparau străbunicele sunt ușor de realizat și, în ciuda simplității lor, înnobilează orice masă.
Read more: Delicii neaoşe româneşti (I)
de Alina Anghel
De multe ori, plictisite de aceleaşi şi aceleaşi feluri de mâncare pe care le facem mereu, alegem pentru o seară ceva nou. Astăzi vă prezentăm câteva mâncăruri asiatice uşor de preparat, gustoase, aspectuoase şi interesante. Cine poate refuza o porţie de Dim Sum, cu creveţi şi cu ciuperci shiitake, chili şi ceapă verde, ouă marmorate în sos de soia, felii de Kamoboko, tartar de somon roz sau o îngheţată răcoroasă cu pastă de fasole adzuki? Mai uşor sau mai greu de preparat, reţetele următoare vor atrage câteva priviri, iar oaspeţii se vor simţi trataţi regeşte şi vor dori să repete experienţa... asiatică.
Read more: Reţete asiatice deosebite
de Dana Purgaru
Unul dintre preparatele savuroase și rapide, care nu dau niciodată greș la o masă, este gogoașa. Aceasta a încântat, de-a lungul vremii, numeroase generații de „pitici” și de bunici, deopotrivă, și merge de minune fie ca aperitiv, fie ca desert. Pe lângă modalitățile clasice de preparare, există însă și versiuni inedite, deosebit de gustoase. Secretul stă în talentul la... improvizație.
Read more: Reţete de gogoşi
de Diana Georgescu
Tendința actuală din domeniul gastronomiei este reîntoarcerea la natură, la alimente cât mai puțin procesate și, în consecință, cât mai sănătoase. Pentru aceia dintre dumneavoastră care aveți posibilitatea să produceți lactate în propria gospodărie, am adaptat câteva rețete care să necesite cât mai puțin efort și investiții. Trebuie totuși menționat că acestea au la bază lapte natural, cu conținut minim de grăsime de 3,5%, nepasteurizat și fără aditivi.
Read more: Lactate de casă
de Raluca Grințescu
Urechea-babei, urechiuşe sau ochiul-caprei sunt nume generice atribuite mai multor specii de ciuperci din familia Sarcoscyphaceae, extrem de similare și des confundate chiar și de specialiști, căci deosebirile se pot observa doar la nivelul sporilor și pot fi văzute numai la microscop: Sarcoscypha austriaca, S. coccinea, S. dudleyi. Botanistul român Zacharia Panțu include în dreptul acestor denumiri populare și specia Aleuria aurantia, numită de el Peziza aurantia, după o clasificare mai veche la care s-a renunțat.
Read more: Delicii cu urechea-babei
de Raluca Grințescu
Fraga tătărească (blitum virgatum) este o plantă erbacee anuală de tip străvechi din familia Amaranthaceae, cu frunze dințate și flori roșii comestibile, asemănătoare fragilor. Este o plantă rară, care se întâlnește în special în regiunile cu climat cald și sol calcaros, de aceea este mai degrabă familiară florei din sudul Europei și nord-vestul Africii. Uneori poate fi întâlnită și mai adânc în continent, în Balcani și în Europa Centrală.
Read more: Fraga tătărească, o raritate culinară
de Raluca Grințescu
Bolnavii ştiu că diabetul provine de la excesul de zahăr, fapt pentru care zahărul nu le este permis sub nicio formă şi în nicio cantitate, oricât de mică. Mai mult, medicul le limitează consumul unor alimente bogate în carbohidraţi, capabili să determine creşterea glicemiei în sânge: pâine, paste făinoase, cereale, unele fructe. Asta nu înseamnă însă că bolnavul de diabet este condamnat să nu guste deserturi. Există şi dulciuri gata preparate, majoritatea din import şi toate foarte scumpe. Mai jos vă prezentăm câteva reţete de dulciuri mult mai ieftine, fără zahăr şi de tipul celor admise de medic, pe care le puteți prepara acasă.
Read more: Deserturi delicioase pentru bolnavii de diabet
de Carmen Ciripoiu
Cine n-ar pofti vreodată la un mititel pufos, uns cu muștar frecat cu hrean și o ciușcă domesticită în oțet de vin, vorba lui Anton Roman? Fără diferență socială, iubiți la fel de mult și de bogați, și de săraci, dolofanii au „dansat” de-a lungul timpului pe grătarele celor mai cunoscute cârciumi din mahalalele Bucureștiului. Dar cine a pus prima dată primul mititel la fript aflăm în rândurile de mai jos.
Read more: Ştampila lăsată de Orient sau invenţia unui vestit cârnăţar? Mici… dar celebri!