Main menu

header

cotnari wide

Condimentul rafinat al bucătăriei etiopiene: Varnantul

557 26 1de Raluca Grințescu

Bucătăria etiopiană se bazează pe mâncăruri condimentate, asemănătoare unor tocăniţe, vegetariene sau cu carne, pe numele lor „wat”, care se mănâncă împreună cu injera. Injera e elementul-cheie - un fel de pâine/clătită, făcută dintr-o cereală ce creşte doar în Africa de Est, numită teff. Este uşor acrişoară şi foarte aromată. Bucătăria etiopiană acordă o mare importanță condimentelor prin tradiţie, la fel ca şi cea italiană, întrebuințând plante cu arome din cele mai variate. Cu un iz asemănător cu al pelinului, dar mai slab în intensitate şi mai puţin iute decât al acestuia, se remarcă varnantul.

Read more: Condimentul rafinat al bucătăriei etiopiene: Varnantul

Parfum de iarnă, pe masă

556 26 1de Dana Purgaru

Ce-ar fi Crăciunul sau Revelionul fără aromele specifice de friptură de porc, turtă dulce, scorțișoară și vin fiert? Tocmai de aceea v-am pregătit câteva rețete deosebite, cu care vă puteți asigura că veți avea un parfum delicios în casă și o masă îmbelșugată - ingredientele perfecte pentru serile de iarnă petrecute în compania celor dragi.

Read more: Parfum de iarnă, pe masă

Reţete mănăstireşti

555 26 1de Andreea Radu

Postul Naşterii Domnului sau Postul Crăciunului ce durează de la 15 noiembrie până la 24 decembrie a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru serbarea şi întâmpinarea marelui praznic. Acest post este de asprime medie, fiind mai multe zile cu dezlegare la peşte. Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră vă prezentăm câteva reţete vechi, mănăstireşti şi foarte delicioase atât pentru zilele de post, cât şi pentru cele cu dezlegare la peşte.

Read more: Reţete mănăstireşti

Reţete rapide pentru copii jucăuşi

554 26 1de Alina Anghel

Prepararea hranei alături de copiii mici este un dar ce oferă numeroase recompense de ambele părţi ale „taberei”. Părinţii petrec mai mult timp împreună cu aceştia, oferindu-le un alt tip de „distracţie”, în detrimentul calculatorului sau al televizorului. Ce poate rezulta din alăturarea a doi părinţi, unul, doi sau poate trei copii, fructe şi legume, nuci, seminţe, creme? Multă distracţie de ambele părţi.

Read more: Reţete rapide pentru copii jucăuşi

Cum să vă faceţi dulciuri fără foc

553 26 1de Raluca Grințescu

Sunt persoane care adoră să gătească „la rece” salate, mâncăruri sau deserturi. Nu este imposibil să faceți și torturi fără a folosi cuptorul. Astăzi vă prezentăm câteva dulciuri care vă vor uimi prin arome și prin texturi deosebite. Avantajul este că se prepară mai repede și fără a vă umfla factura la curent.

Read more: Cum să vă faceţi dulciuri fără foc

Bunătăţi pakistaneze

552 24 2de Raluca Grințescu

Bucătăria pakistaneză se poate caracteriza drept un amestec rafinat de gastronomii, fiind cunoscută după bogăţie şi savoare. Reţetele pakistaneze se diferenţiază prin aroma deosebită şi condimentele speciale fără de care nu ar avea gustul specific. Vă prezentăm câteva specialităţi care fac înconjurul lumii.

Read more: Bunătăţi pakistaneze

Găluşte în felurite chipuri

550 26 1de Dana Purgaru

Unii au auzit până acum doar despre găluștele din supe și s-au delectat numai cu formele lunguiețe ale acestora. Alții, mai tradiționali, cunosc și găluștele cu prune, iar curioșii au gustat măcar o dată acest preparat sub formă de papricaș. Însă cam aici se oprește lista de rețete cu găluște pe care le prepară majoritatea gospodinelor. Totuși, ea poate fi mult mai generoasă cu puțin mai multă imaginație și spor în bucătărie.

Read more: Găluşte în felurite chipuri

Murături inedite

550 26 1de Raluca Grințescu

Cum toamna și-a intrat în drepturi, bunii gospodari se pregătesc de iarnă. Cămara are acum o atenție specială. Vă prezentăm câteva reţete de conserve și murături inedite.

Read more: Murături inedite

Dulcegării romantice: bezele

549 26 1de Adrian Dumitru

Bezelele se numără printre preferatele iubitorilor de dulciuri foarte... dulci. Şi acest desert, ca multe altele dintre cele preparate în casă, are o tradiţie străveche. Pe vremurile în care varietatea de dulciuri nu era atât de mare ca astăzi, bezelele nu lipseau de la nicio aniversare sau petrecere. Iată câteva reţete deosebite.

Read more: Dulcegării romantice: bezele

Preparate speciale cu branzeturi

547 26 1de Diana Georgescu

Brânzeturile sunt nelipsite în bucătăria fiecărui popor, ele adăugând savoare preparatelor tradiționale sau felurilor de mâncare cel mai frecvent consumate. Aproape fiecare dintre brânzeturile reprezentative ale altor popoare își găseşte corespondentul în gastronomia noastră, astfel încât nu va fi greu să realizați câteva preparate delicioase.

Read more: Preparate speciale cu branzeturi

Dulciuri la borcan

546 26 1de Raluca Grințescu

Printre deliciile toamnei se numără și dulcețurile aromate, pe care vă invităm să le preparați spre a le servi celor dragi.

Read more: Dulciuri la borcan

Conserve „de poveste“

545 26 1de Dana Purgaru

Unul dintre obiceiurile cel mai des practicate toamna, când bogăția de pe tarabe se află la apogeu, este prepararea conservelor pentru sezonul rece. Fie pentru a profita de prețurile mici și a evita cheltuielile mari de peste iarnă, fie pentru că țin să cunoască întru totul ceea ce se află în spatele alimentelor din farfurie, gospodinele trebăluiesc de zor în această perioadă și caută noi și noi metode de a păstra cât mai bine prospețimea și aroma legumelor. Iată câteva rețete mai puțin știute, ce vor decora mesele de Sărbători și vor deveni subiect „de poveste” printre membrii familiei și oaspeți.

Read more: Conserve „de poveste“

Floarea pâinilor: pristolnicul

544 26 2de Raluca Grințescu

Pristolnicul (Abutilon theophrasti), cunoscut și ca floarea-pâinii sau crucea-pâinii, este o plantă erbacee malvacee ale cărei fructe se întrebuinţau drept pecete pentru modelarea pâinilor ceremoniale. Obiceiul de a însemna pâinea nu aparţine doar creştinilor, chiar dacă nouă ne sunt familiare pâinicile şi turtele ştampilate cu pristolnice de lemn sau de piatră, cu însemne chirilice, aduse la biserică la sărbători, la nunţi şi la înmormântări.

Read more: Floarea pâinilor: pristolnicul

Piciorul-caprei - specialitate culinară

544 26 1de Raluca Grințescu

Piciorul-caprei, denumită și căpriță sau spanac sălbatic, des considerată o simplă buruiană, planta este cunoscută în țările de limbă engleză sub numele de „lamb’s quarters” și are o revenire spectaculoasă în alimentația modernă. Prin piețele vestice, un kilogram din aceste ierburi ajunge până la 5 dolari. Planta este cunoscută și consumată în Europa și în Orient încă din Antichitate.

Read more: Piciorul-caprei - specialitate culinară

Reţete delicioase cu... castane

543 26 1de Raluca Grinţescu

Toamna are parfum de castane prăjite. Tarabagiii te întâmpină cu binecunoscutele „coroabe” coapte pe jar, iar gospodinele prepară din ele gustosul piure, o delicatesă care îi poate îmbuna și pe cei mai drastici critici culinari. În țările vestice, cum ar fi Italia și Franța, bucătarii marilor restaurante folosesc castanele pentru a umple pieptul de curcan sau pentru a pregăti o excelentă salată cu varză de Bruxelles și bacon. Pentru cei care doresc să experimenteze în bucătăria proprie, acum e momentul!

Read more: Reţete delicioase cu... castane

Delicii de la poalele Olimpului (II)

542 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.

Read more: Delicii de la poalele Olimpului (II)

Delicii de la poalele Olimpului (I)

541 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și cu legume proaspete ori gătite ușor, împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi, dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului, gustoase și ușor de gătit.

Read more: Delicii de la poalele Olimpului (I)

Delicii de sezon, cu tomate

540 26 1de Dana Purgaru

Unul dintre cele mai așteptate delicii ale naturii pe timp de vară, şi nu numai, este roșia. Nativă din zona Mexicului și a Peru, unde este numită „tomatl”, aceasta a ajuns în câteva mii de ani să fie cultivată la aproape toate latitudinile și ocupă astăzi circa o treime din suprafața consacrată legumelor. Din punct de vedere botanic, roșia este considerată un fruct, și pe bună dreptate, deoarece o tomată crescută natural, foarte coaptă, dulce-acrișoară, suculentă și totodată cărnoasă, se poate mânca ca atare, având un gust complet. Totuși, roșiile sunt excelente și gătite și se poate spune că nu există meniu care să nu cuprindă un fel de mâncare preparat cu minunatele acestea.

Read more: Delicii de sezon, cu tomate

Bun îi vinul ghiurghiuliu!

538 24 1de Silviu Ghering

România este una dintre marile țări viticole ale lumii, cu o suprafață de 243.000 de hectare de vie (242.000 de hectare de vii pe rod, la care se adaugă 1.000 de hectare de vii tinere). Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri este de 4 până la 6,5 milioane de hectolitri anual. Potrivit Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului, 80% din totalul producției de vin la nivel mondial este dată de 15 țări. România face parte din acest top select, ocupă locul 12, cu o producție medie de 5,2 milioane de hectolitri anual.

Read more: Bun îi vinul ghiurghiuliu!

Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul

538 26 1de Dana Purgaru

În Dicționarul Explicativ, șerbetul este descris drept un preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. Însă, în Dicționarul Gusturilor, pe care fiecare dintre noi îl poartă în suflet, șerbetul este, cu siguranță, un preparat ce amintește de copilărie, de vacanțe, de bunici, de vizite și de veri toride, îndulcite cu celebrul desert răcoros servit pe lingură și scufundat în apă rece ca gheața. Și pentru că uneori este bine să devenim nostalgici, mai ales atunci când vremea ne toropește, vă prezentăm câteva rețete de șerbet așa cum numai bunicile noastre știau să le prepare.

Read more: Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul

Deserturi mentolate

537 26 1de Raluca Grințescu

Menta (izma) este numele unei plante erbacee dintr-o familie parfumată, veselă şi proaspătă, Laviate, alături de rudele sale: menta creață, menta-piperată şi busuiocul cerbilor, de la care se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite, în scop terapeutic şi gastronomic. I se mai spune piperiță, adică iute, piperată, datorită gustului şi mirosului înţepător, care se pot simţi dacă tulpina sau frunzele sunt tăiate.

Read more: Deserturi mentolate