Main menu

header

cotnari wide

Pentru orice lucrare omenească există suporteri şi adversari. În orice ştiinţă se găsesc unii să laude cu gura până la urechi şi alţii să huiduie până nu mai au scuipat în gură. La fel şi în artă, o piesă, un film,  o carte stârnesc polemici şi contraziceri gălăgioase, unii strâmbând din nas, „e o porcărie“, alţii aplaudând până li se opresc ceasurile de la mână.  Aşa şi în medicină: s-au iscat multe războaie între partizanii unui medicament sau unei rezolvări chirurgicale şi adversarii, care demolau ce lăudau primii.

Acum s-a iscat o controversă privind eficienţa şi chiar oportunitatea vaccinurilor. Există voci, unele venite din zona terapiilor naturiste, care acuză vehement vaccinurile, care spun că ar scădea reacţia de apărare a propriului organism şi că eficienţa lor ar fi aproape de zero. S-a găsit un cercetător, care a împins atât de departe rechizitoriul la adresa vaccinurilor, încât l-a numit pe Pasteur, inventatorul primului vaccin împotriva turbării, dar şi întemeietorul microbiologiei, escroc! Totuşi, mai mulţi sunt avocaţii în halate albe care apără vaccinul.  Unul dintre adepţii vaccinărilor, ca de altfel foarte numeroşi medici, este profesorul doctor Adrian Streinu Cercel, directorul general al Institutului de Boli Infecţioase „M. Balş”.

Profesorul Streinu Cercel ne arată un tratat gros cât două cărămizi puse una peste alta, în care elita medicinei mondiale alcătuieşte un fel de carte de căpătâi a vaccinurilor.

Se amintesc următoarele cazuri din multele care pledează pentru vaccinări. Acum 30-40 de ani, spaima în şcoli era sosirea unor epidemii de poliomielită. Boală gravă, care şi ucidea, dar care şi lăsa infirmi pe viaţă, cu picioare neputincioase, cu mâini nefolosibile. A mai auzit cineva astăzi de poliomielită? Nu, pentru că vaccinul aplicat tuturor copiilor împotriva acestei boli a gonit acest flagel. Medicii mai spun că prin vaccinare a fost eradicată variola. Şi ar mai fi la îndemână un argument provaccinuri: când s-a inventat vaccinul împotriva virusului hepatic B şi când la noi legea a impus vaccinarea obligatorie împotriva hepatitei B a tuturor nou-născuţilor, s-a constatat că în România frecvenţa hepatitelor cu virus B s-a redus la jumătate. Acum, lumea oftează că încă nu s-a descoperit vaccinul împotriva virusului hepatic C, aşa că incidenţa hepatitelor cronice C este încă ridicată.  De altfel, profesor doctor Streinu Cercel spune apăsat că ştiinţa a evoluat în aşa fel, încât vaccinul de la nivelul anilor 2000 este mult mai performant decât vaccinul de acum câteva decenii. Vaccinurile actuale se realizează prin inginerie genetică.

Se produce doar acea genă din bacterie sau din viruşi care stimulează apariţia anticorpilor împotriva unei anume boli. Se izolează şi se pune în vaccin numai acea genă din agresor care stimulează autoapărarea organismului împotriva maladiei vizate. Şi apoi, vaccinurile actuale, spune medicina, trec prin repetate, îndelungi şi severe examene şi testări pentru a nu da efecte secundare, pentru a nu avea reacţii adverse, pentru a nu prezenta o eficacitate modestă. În apărarea vaccinurilor, în general, profesor doctor Adrian Streinu Cercel citează şi exemplul acelui microb frecvent şi de temut numit pneumococ. Acest microb provoacă otită medie supurată aducătoare de surditate şi de alte neplăceri, dar provoacă şi pneumonii, precum şi  temuta meningită, ce lasă sechele de paralizie şi de întârziere mintală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii specifică faptul că în lume mor 1,7 milioane de copii pe an din cauza infecţiilor cu pneumococ.

Aceste lovituri ale pneumococului pot fi prevenite prin vaccinarea respectivă. În România, prin demersurile Ministerului Sănătăţii există un program naţional de imunizare prin vaccin, ce trebuie respectat de populaţia infantilă. Vaccinul împotriva unei afecţiuni creează nu numai anticorpi de distrugere a agresorilor bolii respective, dar fabrică şi un anume tip de limfocite ce dorm, dar care au în memorie depistarea şi atacarea în viitor a microbilor sau viruşilor acelei boli. Când organismul este atacat peste ani de la vaccinare, limfocitele adormite se trezesc şi atacă prin anticorpii specializaţi virusul sau microbul acelei boli.

Florin Condurăţeanu