Main menu

header

cotnari wide

  Multe ziceri se opresc asupra acelui ceva de care nu scapă nimeni, acel ceva ce se numeşte bătrâneţe. Tot felul de zicale au prins în miezul lor îmbătrânirea asta. La tot pasul auzeai o metaforă, ajunsă şi refren de romanţă, „bătrâneţe, haine grele“. Medicina a sintetizat cercetările ei în câteva cuvinte: vârsta omului este de fapt vârsta vaselor sale”. Eu mi-am permis să fac o prelucrare a acestei fraze medicale şi să spun: „Vârsta omului este egală cu a visurilor sale“. Cu alte cuvinte, unii oameni se luptă cu bătrâneţea prin sufletul lor ce a rămas tânăr. Sunt oameni care nu-şi pierd lumina, vioiciunea, ambiţiile, care refuză să iasă din ring, care se luptă şi îşi conservă visurile. Fraza medicală în care se spunea că îmbătrânirea omului porneşte de la îmbătrânirea vaselor sale aducea în prim-plan acel proces neiertător ce împotmolea curgerea sângelui prin vase, fiindcă acestea se îngustau din cauza depunerilor de grăsimi.
  De altfel, ateroscleroza începe să lucreze de când suntem copii şi cele mai multe boli, adesea şi sfârşitul, ni se trag de la înfundarea conductelor pe care sângele curge tot mai anevoie. Oricum, dacă cineva ar descoperi nişte pilule care să împiedice nămolul grăsimii să strâmteze vasele, acel savant ar trebui să primească 20 de premii Nobel deodată. Dar tot mai mult s-a scos în evidenţă că lupta cu bătrâneţea e de fapt o luptă cu schimbarea hormonilor în organism. S-a dovedit că se instalează bătrâneţea cea grea când hormonul de creştere scade o dată cu vârsta. De altfel, hormonul de creştere a şi fost denumit fântâna miraculoasă a vieţii.
  Hormonul de creştere reglează şi ceilalţi hormoni. Explică toate acestea profesor doctor general în rezervă Ioan Nedelcu, cel care a condus ani lungi Clinica de Dermatologie de la Spitalul Militar Central. În tinereţe, creierul produce hormon de creştere foarte uşor şi în cantităţi mari. Faptul că în copilărie puştii se recuperează repede după operaţie sau realitatea că rănile lor se închid rapid se datorează tocmai acestui hormon de creştere. O descoperire importantă pe care s-a bazat profesor doctor Ioan Nedelcu este aceea că acţiunile hormonului de creştere sunt aceleaşi cu cele ale unei ape aşa-zis uşoare, sărăcite în hidrogen greu, adică în deuteriu. Deci, pentru a lupta cu bătrâneţea şi pentru a o întârzia trebuie să se procedeze în aşa fel, încât să nu se diminueze în organism hormonii de creştere.
  După ce cercetătorii au administrat aceşti hormoni timp de şase luni s-a observat o întinerire a organelor cu 15%-20%, echivalentă cu o întinerire a omului respectiv cu 10-15 ani. Tratat cu hormoni de creştere, omul respectiv a obţinut o scădere a stratului de grăsime cu 14%. Mai mult, i-a crescut imunitatea, s-a mărit vigoarea, iar sexualitatea a sporit cu 70%. Aceia care au avut parte de acest tratament au avut surpriza de a le fi sporit calciul în oase cu 1,6%, micşorându-li-se efectele rele ale osteoporozei, iar cei care sufereau de calviţie şi-au recăpătat părul. Dar administrarea zilnică a unor hormoni de creştere înseamnă un tratament scump. De aceea trebuie stimulate mecanismele de fabricare a hormonilor de creştere de către organism. Hormonul de creştere se înmulţeşte dacă omul face mişcare, dacă are un somn bun, dacă ia vitamine şi dacă are aminoacizii ce stimulează hormonii de creştere. Asta ar însemna o dietă bogată în aminoacizi importanţi.
  Două substanţe au un rol important în bagajul de hormoni de creştere, deci în luptă cu bătrâneţea: dehidroepiandrosteronul (stimulează secreţia de hormoni de creştere) şi biomelatinina (prelungeşte somnul paradoxal). În acea perioadă a somnului se măreşte producţia de hormoni de creştere şi sporeşte memoria. Aşadar, aceste două substanţe au un efect pozitiv asupra cantităţii de hormoni de creştere, fiind căi de luptă cu bătrâneţea. Trebuie să se înţeleagă şi rolul cortizonului. Stresul măreşte brusc cantitatea de cortizon, dar la tineri îl scade apoi rapid. Când se enervează însă vârstnicii, aceştia rămân mai mult timp cu nivelul cortizonului ridicat, ceea ce este un dezavantaj pentru organism. Aşadar, la vârstnici creşte cortizonul şi, în mod păgubos, scade dehidroepiandrosteronul. Pentru a lupta cu efectele stresului trebuie scăzut cortizonul. Intră în scenă, cu efecte excelente, acea apă uşoară, opusul apei grele din instalaţiile nucleare. Apa uşoară e sărăcită în hidrogen greu.
  Profesor doctor Ioan Nedelcu a făcut produse şi tratamente pentru combaterea îmbătrânirii bazându-se pe această apă uşoară, denumită apă vie. Un trandafir dacă trăieşte în apă obişnuită rezistă două-trei zile. Ţinut în apă vie, viaţa i se prelungeşte la douăsprezece zile. Vă imaginaţi ce impact au produsele cosmetice ce au în compoziţie această apă uşoară, apă vie. Aceste produse cosmetice sunt mai eficiente dacă în ele introduci şi venin de viperă de templu şi o algă numită Nanocrolopsis Oculata. Extract din veninul viperei de templu frânează contractarea muşchilor ce provoacă riduri. Alga Nanocrolopsis Oculata reduce cu 50% ridurile. Extractul din venin de viperă de templu reduce cu 52% ridurile. Apa vie întârzie îmbătrânirea cu 60%-70%. Produsele cosmetice din aceste trei componente aduc o întinerire vizibilă.
Florin Condurăţeanu