Main menu

header

509 6 1de Carmen Ciripoiu

Un mojar, flacoane colorate din sticlă, așezate în dulapuri de lemn, toate etichetate cu un scris ordonat. Așa arăta pe vremuri laboratorul spițerului, o combinație reușită între farmacistul și medicul de astăzi, omul care știa să prepare leacul pentru orice maladie. Păstrate cu sfințenie, unele rețete sunt folosite şi în prezent cu mare succes, efectul binefăcător al acestora fiind garantat.

Să ne amintim de lavandă...

Când sistemul nervos este dezechilibrat, întregul organism are de suferit. Care este soluția cea mai bună? Ceaiul de lavandă. Licoarea nu numai că vă liniștește pe loc, dar vă scapă și de durerile de cap sau de migrene. O lingură cu plantă uscată se amestecă bine cu una cu mușețel, una cu rozmarin și una cu mentă și se lasă la infuzat într-o jumătate de litru de apă fierbinte. După o jumătate de oră, se strecoară și se consumă imediat. Sunt recomandate două căni pe zi. În cazul afecțiunilor biliare, din vechime, lămâița s-a dovedit a fi extrem de utilă. Se prepară un ceai din 20 g frunze fenicul, 20 g frunze de lămâiță, 20 g frunze de mentă și 20 g rădăcină de obligeană uscată, toate opărite cu 200 ml apă fierbinte. După zece minute, preparatul se consumă cu înghițituri mici. Se bea o cană de două ori pe zi. Pentru combaterea transpirației excesive, nucul este de neînlocuit. Se prepară o infuzie simplă dintr-o lingură cu frunze uscate de nuc la o cană cu apă. Se consumă două căni pe zi. Ceaiul se bea imediat, deoarece în contact cu aerul devine toxic.

Lumânărica, elixir pentru bolile aparatului respirator

Din Antichitate, de când Hippocrates o recomanda ca leac împotriva rănilor și până în acest moment, lumânărica nu și-a pierdut din virtuți, fiind considerată cel mai valoros medicament care poate fi preparat din frunze și din petale, deoarece substanțele binefăcătoare din plantă se dizolvă foarte ușor în contact cu apa și nu își modifică astfel calitățile terapeutice. Datorită mucilagiilor prezente în petale și în frunze, ceaiul din lumânărică ajută la calmarea tusei convulsive, rărește frecvența crizelor de astm bronșic și tratează bronșita. Infuzia se obține din două lingurițe cu plantă uscată la o cană cu apă. După ce amestecul dă în clocot, vasul se acoperă și se lasă zece minute la infuzat, apoi se strecoară și se consumă. Pentru un gust mai bun se poate îndulci cu miere. Decoctul de lumânărică, obținut din două linguri cu flori și cu frunze de plantă mărunțită la 250 ml apă clocotită, este un remediu util pentru durerile de stomac, pentru afecțiunile vezicii urinare sau pentru digestie dificilă. Se consumă trei cești pe zi, înainte de fiecare masă.

Cicoarea reduce nivelul glucozei din sânge

509 6 2Considerată în popor cea mai mândră dintre ierburi, cicoarea îndepărtează anemia, crește pofta de mâncare, ajută la reglarea tranzitului intestinal, îmbunătățește funcțiile ficatului și, nu în ultimul rând, reduce nivelul glucozei din sânge. Pentru tratarea constipației se recomandă infuzia de cicoare, preparată din două lingurițe cu frunze și flori la o cană cu apă clocotită și lăsată la infuzat 15 minute. Se consumă două căni pe zi. Pentru tratamentul gastritelor, de la vechii spițeri ne-a rămas următoarea rețetă folosită și astăzi cu succes: 50 g frunze de mentă se amestecă împreună cu 15 g flori de mușețel și cu 10 g rădăcină de angelică și se infuzează în 200 ml apă clocotită. Se consumă o cană de trei ori pe zi. Cum scăpăm de mirosul neplăcut al gurii? Combinând 10 g frunze de mentă cu 10 g cimbrișor și 10 g cimbru de grădină. O lingură cu acest preparat se infuzează 10 minute în 200 ml apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se consumă o cană cu această licoare pe zi.

Castanele preîntâmpină reumatismul

În tradiția populară se crede că cine poartă o castană în buzunarul de la haină va fi ferit de durerile reumatice. Că e așa sau nu, doar bunicii noștri știu, însă sigur e că ele ajută cu adevărat în lupta cu nemiloasa maladie. Se pun la fiert, în cinci litri de apă, 30 de castane și se fierb până când apa scade la jumătate. Lichidul obținut se toarnă în cada de baie. Pentru o bună funcționare a sistemului imunitar, băile se repetă o dată la două zile. La rândul său, siropul de castane are rolul de a întări musculatura și de a ajuta copiii anemici sau cu dificultăți de concentrare. 500 ml decoct de castane se amestecă bine cu 500 g miere, preparatul încălzindu-se până când lichidul devine omogen. Ulterior, se lasă la răcit și se toarnă în recipiente de sticlă sterilizate. Se recomandă o linguriță de trei ori pe zi pentru copii și două lingurițe, tot de trei ori pe zi, pentru adulți. Efectul acestui tratament e senzațional.

Alunele opresc căderea podoabei capilare

Una dintre cauzele căderii părului este și lipsa zincului din organism. De aceea, specialiștii recomandă persoanelor cu predispoziție spre calviție consumul regulat al alunelor. Doza zilnică este de cinci alune dimineața și cinci seara, după masă. Efectul este incredibil.

Cătina, eficace în afecţiunile dermatologice

Una dintre cele mai bune alifii folosite în tratarea arsurilor și în cicatrizarea rănilor este cea din cătină, deoarece planta conține toate substanțele necesare refacerii pielii. Mod de preparare: 100 g cătină uscată și pisată bine se combină cu 100 g untură de porc și se amestecă până se obține un preparat omogen, care trebuie păstrat la frigider, în recipiente de sticlă. Cu acest preparat se ung locurile afectate. Cei care au reacții alergice la untura de porc sau persoanele care suferă de psoriazis pot înlocui grăsimea de porc cu grăsime de pasăre sau cu unt.

De reţinut!

  • Consumul de ceai sau de alte preparate pe bază de lumânărică este interzis pe toată perioada sarcinii
  • Compresele cu decoct din castane proaspete sunt indicate pentru tratarea tenului sensibil, predispus la cuperoză
  • Pentru gingivite sau abcese dentare se face gargară după fiecare masă cu infuzie din frunze de alun
  • În anul 1558, Alexandru Lăpușneanu, fiind bolnav la ochi, a fost tratat de un spițer cu mentă, cu isop, cu muștar și cu scorțișoară