de Elena Şerban

Regimul de dinainte de Revoluţia din ’89 a avut numeroase dezavantaje pentru România. În afară de izolarea în care a fost aruncat statul român şi, implicit, cetăţenii săi, lipsa hranei, mai ales în ultimii ani, a constituit un mare neajuns. Alimentele se găseau din ce în ce mai rar şi, de cele mai multe ori, erau preparate din alte ingrediente decât cele dorite de români. Printre acestea se numără salamul cu soia, pâinea neagră, nechezolul şi nelipsitul peşte. Ei bine, oricât ar părea de ciudat, românii au tendinţa de a reveni la aceste ingrediente sau alimente, pentru că sunt chiar sănătoase.

Ovăzul, plin de fibre
Nechezolul, de care se ferea toată lumea, era compus din 80% ovăz şi năut şi doar 20% din boabe de cafea. Ei bine, aceste ingrediente principale nu sunt dăunătoare organismului, ba dimpotrivă. Hrana preferată a cailor, ovăzul, ar trebui să devină aliment de bază şi pentru oameni, pentru că fulgii conţin atât fibre solubile, cât şi insolubile. De altfel, betaglucanul, una dintre fibrele solubile din ovăz, are efecte benefice asupra nivelului de colesterol rău din sânge.
Antioxidanţii nu lipsesc nici ei din fulgii de ovăz. Cea mai eficientă şi comodă metodă de a consuma ovăzul este sub formă de fulgi, dimineaţa, împreună cu lapte sau iaurt, dar aceştia pot fi adăugaţi şi la alte preparate (supe, ciorbe, salate).

Cicoarea energizează organismul
Cicoarea este ingredientul de bază al unei băuturi energizante, pe care multe doamne o pregăteau dimineaţa, pe vremuri, pe post de cafea. Cicoarea se întâlneşte atât în cultură, cât şi în flora spontană. Poate atinge o înălţime de 1,20 m, iar în lunile iulie şi august face flori albastre. În medicina naturistă, de la cicoare se foloseşte toată planta, inclusiv rădăcina. Părţile aeriene din plantă se recoltează în mai-iunie, iar rădăcinile, toamna, atunci când planta ajunge la sfârşitul perioadei de vegetaţie. Printre cele mai importante preparate medicinale obţinute din cicoare se numără decoctul.
Cicoarea conţine un ulei volatil, dar şi compuşi amari, colină, inulină (un polizaharid), tanin şi fosfor. Ca plantă medicinală poate trata hepatita cronică, dischinezia biliară, constipaţia cronică, furunculoza, acneea (în aplicaţii dermatologice), anemiile, digestia leneşă, pietrele la rinichi şi la vezică şi litiazele şi infecţiile urinare.

Soia, prietena femeilor
Deşi soia era hulită în timpul regimului comunist, femeile de vârsta a doua şi a treia ar trebui să citească această secţiune de text cu mare atenţie. Pentru că descriem capacităţile unuia dintre cele mai complexe şi sănătoase alimente din lume: arhicunoscuta soia. Planta conţine nutrienţi, dar şi fitroestrogen, în principal izoflavon, excelent pentru femeile de vârstă mijlocie şi cele ajunse la menopauză. Izoflanonii au efect antioxidant, protejând vasele de sânge şi făcându-le mai flexibile.
Soia este bună şi pentru oase, prevenind osteoporoza. De asemenea, femeile aflate la menopauză e bine să ştie că 60 g de proteine din soia previn bufeurile nocturne.

Izvor de nutrienţi: năutul
Năutul poate fi trecut în categoria alimentelor-minune, deoarece conţine cu 50% mai mult decât necesarul zilnic de molibden (esenţial pentru sănătate) al organismului, 80% din cel de mangan, 70% din cel de acid folic, 50% din cel de fibre, 40% din cel de triptofan şi 30% din cel de proteine. De altfel, poate constitui o alternativă pentru persoanele care vor sau care au renunţat la carnea roşie. Alte substanţe ce se regăsesc în năut sunt cuprul, fosforul şi fierul.
Consumul de năut scade colesterolul şi împiedică acumularea de zahăr în sânge. Nici cardiacii nu trebuie să evite năutul. Conform unui studiu efectuat în SUA, pe parcursul a 20 de ani, s-a dovedit că acesta poate preveni bolile de inimă.
100 g de năut conţin 163 de calorii, aşadar, persoanele care ţin la siluetă nu trebuie să îşi facă griji că se vor îngrăşa.
Important! Suferinzii de gută sau de rinichi ar trebui să consulte un medic înainte de a introduce năutul în alimentaţie, deoarece boabele conţin purine, substanţe ce le pot fi dăunătoare.

Nicio masă fără peşte
Carnea de peşte este cea mai sănătoasă pentru organismul uman, cei mai buni fiind peştii graşi: tonul, somonul, macroul sau sardinele, ce conţin catităţi mari de Omega 3. Aceşti acizi graşi scad trigliceridele, potolesc ritmurile cardiace anormale, coboară presiunea sangvină mare şi contribuie benefic la coagularea sângelui. Potrivit studiilor, un gram de ulei de peşte consumat zilnic reduce cu 30% mortalitatea cauzată de afecţiunile cardiovasculare şi cu 45% moartea prin infarct.
Bolnavii trebuie să ştie că acizii graşi Omega 3 amplifică eficacitatea medicamentelor prescrise pentru a reduce nivelul de colesterol din sânge. Potrivit aceluiaşi studiu, persoanele care consumă peşte oceanic nu sunt predispuse bolilor cardiovasculare, obezităţii sau diabetului.
Alte avantaje ale consumului de Omega 3 sunt acelea că reduce riscurile îmbolnăvirii de diabet, dar şi de acumulare a kilogramelor nedorite.
Pentru cei care nu sunt mari amatori de peşte se recomandă consumul de ulei de peşte, cu aceleaşi beneficii. Cel mai eficient este uleiul de somon.

Pâinea neagră, mai puţine calorii

În perioada de dinainte de Revoluţie, sortimentele de pâine erau destul de puţine: franzelele din făină albă sau integrală, pâinea rotundă neagră, şi, uneori, chiflele. Dintre acestea, pâinea neagră sau cea din făină integrală nu era prea apreciată. Iată însă că lucrurile s-au schimbat acum, şi din ce în ce mai multă lume a descoperit nu doar gustul bun al acestor produse de panificaţie, ci şi beneficiile lor asupra sănătăţii. 100 g de pâine albă conţin aproximativ 235 de calorii şi 1,5% fibre, în timp ce aceeaşi cantitate de pâine neagră (obţinută din făină de grâu din care s-a înlăturat doar o parte din tărâţe) are 218 calorii şi 3,5% fibre.

- Năutul era inclus pe vremuri în nechezol, deoarece fierul conţinut de aceste boabe produce energia de care are nevoie organismul.