Main menu

header

de Gabriela Bunea

Originar din Siberia, mesteacănul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri pentru capacităţile sale deosebite în tratarea diverselor afecţiuni, atât interne, cât şi externe. Printre proprietăţile terapeutice se numără cele antiseptice şi antimicrobiene, mesteacănul fiind un foarte bun adjuvant în bolile de rinichi, ale vezicii urinare, ficatului sau ale căilor respiratorii.

Se poate folosi atât intern, cât şi extern
Cunoscut şi sub denumirea de „Arborele vieţii”, mesteacănul creşte şi la noi în zonele de dealuri joase şi de câmpii, unde suportă foarte bine condiţiile de secetă şi arşiţă. Cele mai utilizate sunt frunzele tinere, mugurii florali şi scoarţa, dar şi răşina şi seva, extrase primăvara din ramuri tinere şi tulpini. Mesteacănul se poate achiziţiona din magazinele plafar sub diverse forme: ceai, unguente sau tincturi, în funcţie de patologia pe care doriţi să o trataţi sau să o preveniţi. Ceaiurile sunt recomandate în special în tratare şi prevenţie, tincturile, în tratamentele bolilor sistemice, iar unguentele, în diverse afecţiuni ale pielii, răni sau afecţiuni ale scalpului sau părului.

Revitalizant fizic şi psihic
Seva de mesteacăn este un excelent tonic fizic şi psihic, un revitalizant psiho-emoţional. Cura trebuie să fie ţinută trei sau patru săptămâni, administrându-se câte 2 ml de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, în cazul adulţilor, şi câte 1 ml de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la copiii de peste 10 ani.

Reglează colesterolul şi tensiunea
Având în compoziţia sa tanin, mesteacănul este deosebit de eficient în tratarea colesterolului. Astfel, infuzia din frunze de mesteacăn ajută la scăderea colesterolului rău din sânge. Preparare: într-o cană cu apă fierbinte se pune o jumătate de linguriţă cu frunze uscate şi se lasă la infuzat timp de zece minute. Beţi două sau trei căni zilnic după mesele principale.
Infuzia este şi un adjuvant de nădejde în tratarea hipertensiunii arteriale, deoarece are capacitatea de a elimina apa din organism. Pentru aceasta se vor bea tot două sau trei căni pe zi.
De asemenea, sub formă de infuzie, mesteacănul e bun pentru eliminarea nisipului la rinichi (trei căni pe zi) şi în caz de nefrită (o cană la câteva ore, după fiecare masă principală).

Elimină pietrele la rinichi
Sucul de mesteacăn este considerat cel mai bun tratament pentru dizolvarea pietrelor la rinichi. Se vor bea câteva pahare zilnic. Dacă nu găsiţi suc proaspăt, puteţi folosi decoct din coajă uscată de mesteacăn. Preparare: puneţi o linguriţă cu coajă uscată şi măcinată la o cană cu apă fierbinte şi după cinci minute strecuraţi. Beţi trei căni pe zi.
Decoctul e indicat şi împotriva răcelii şi gripei, pentru că mesteacănul are proprietăţi antipiretice, ce ajută la scăderea febrei. În acest caz beţi tot trei căni cu decoct pe zi.

Combate cistita şi ţine la distanţă artrita
Proprietăţile antibacteriene şi antiinflamatoare ale acestei plante sunt utile în tratarea cistitei cronice. Beţi zilnic două căni cu infuzie preparată din două linguriţe cu frunze uscate, combinând în părţi egale nalbă, mesteacăn şi coada-calului.
Proprietăţile diuretice şi antiinflamatoare ale mesteacănului ajută şi la tratarea artritei şi osteoartritei. Se vor bea două sau trei căni pe zi.

Alungă bolile de ficat
Dacă aveţi probleme cu ficatul - colică hepatică sau „bilă leneşă” - consumaţi câte o cană cu suc proaspăt de mesteacăn, la nevoie, iar dacă nu aveţi suc proaspăt puteţi bea infuzie după fiecare masă principală.
Ceaiul e foarte bun şi pentru tratarea indigestiei, a diareii sau a colitei.

Ameliorează durerile reumatice
Mesteacănul are proprietăţi antiinflamatoare şi analgezice deosebite. Pentru durerile sau inflamaţiile reumatismale se recomandă folosirea unguentelor pe bază de răşină de mesteacăn, care se aplică pe zonele dureroase.

De folos în amigdalită
Compresele cu decoct de mesteacăn aplicate pe răni, ulceraţii ale pielii sau ulcere ale cavităţii bucale ajută la dezinfectarea şi la vindecarea rapidă a rănilor.
Având proprietăţi astringente şi antiseptice deosebite, mesteacănul este foarte eficient şi la tratarea anginei. Faceţi gargară cu un decoct preparat dintr-o lingură cu scoarţă la o cană cu apă, în care adăugaţi şi câteva picături de suc proaspăt de lămâie.

Stopează căderea părului
Mesteacănul este utilizat şi în tratamentele cosmetice. Proprietăţile astringente ale acestuia sunt eficiente în tratarea diverselor imperfecţiuni precum acnee, pete sau pistrui. Pentru aceasta, spălaţi-vă cu decoct din frunze uscate de mesteacăn de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. Preparare: fierbeţi timp de 20 de minute cinci linguri cu frunze uscate şi mărunţite într-un litru de apă. Acest decoct e recomandat şi pentru a opri căderea părului, dar şi pentru a accelera creşterea acestuia. Preparare: se fierb patru linguri cu frunze uscate într-un litru de apă. Cu acest lichid frecţionaţi scalpul de două ori pe zi, dimineaţa şi seara.

Tinctură contra litiazei renale
Având în compoziţie uleiuri esenţiale, flavonoide, saponine şi polipeptide, tinctura de mesteacăn este recomandată atât pentru tratarea afecţiunilor interne, cât şi externe. Aşadar, tinctura este indicată în tratarea uremiei, cistitei, uretritei, edemelor de origine cardiacă şi renală, litiază renală, colibaciloză, reumatism, artroză, obezitate, dar şi a diverselor afecţiuni ale pielii, precum acnee, pistrui, ulceraţii, eczeme, urticarii cronice.

Extract din sevă

Din magazinele plafar puteţi achiziţiona extract vegetal din sevă de mesteacăn, un adjuvant în litiaza renală, cistite cronice, artroze şi reumatism cronic degenerativ, hipercolesterolemie, afte şi stomatite aftoase (aplicaţii locale), dermatoze şi calviţie precoce (administrare orală şi locală).

• Mesteacănul poate fi folosit şi în curele de slăbire, pentru tratarea obezităţii. În acest caz, decoctul face minuni (50 g la un litru de apă, lăsaţi vasul acoperit cinci minute şi luaţi şase linguri pe zi).

• Persoanele alergice la aspirină nu trebuie să folosească produse care conţin mesteacăn. Totodată, mesteacănul trebuie folosit cu precauţie în timpul sarcinii şi în momentul alăptării, consumându-se în cantităţi mici, sub 200 ml, iar seva nu este recomandată copiilor care au sensibilităţi alergice sau tulburări digestive frecvente.