de Gabriela Bunea
Cunoscută şi sub denumirea de dinţură sau lumânărica-pământului, ghinţura galbenă este o plantă medicinală cu proprietăţi miraculoase şi flori galbene, care creşte în regiunea subalpină a ţării, la marginea pădurilor. Este prezentă şi în zona de câmpie, iar în masivul Bucegi este considerată monument al naturii.
Amară la gust, dar cu proprietăţi miraculoase
Planta face parte din flora spontană, a cărei tulpină ajunge până la doi metri înălţime. Tulpina e dreaptă, cilindrică, având frunze mari şi nervuri puternice. Ghinţura galbenă înfloreşte în lunile iulie şi august, iar în scop fitoterapeutic se utilizează rădăcinile şi rizomii, recoltate din august până toamna târziu. Planta are în compoziţia sa substanţe amare, genţiană, tanin, lipide, substanţe minerale, glucide, pectine şi zaharuri, care îi conferă proprietăţile medicinale. Este foarte amară la gust şi este folosită în medicina tradiţională, mai ales în tratamentul afecţiunilor digestive, precum dureri de stomac, balonări, digestie lentă, anorexie sau paraziţi intestinali. Această plantă ajută şi la reducerea epuizării fizice cauzată de bolile cronice, stimulează vezica biliară şi ficatul, întărind în acelaşi timp şi imunitatea organismului. Ghinţura galbenă poate fi folosită sub formă de infuzie, decoct, vin sau tinctură.
Îmbunătăţeşte digestia
Vinul de ghinţură galbenă se prepară din 30 de grame de rădăcină de plantă adăugată în 60 ml de alcool de 70 de grade, care se menţine timp de 24 de ore. Apoi se adaugă un litru de vin şi se lasă la macerat timp de zece zile. La sfârşit se strecoară şi se pot adăuga patru sau cinci linguri cu miere pentru un gust mai bun. Se consumă câte o lingură cu vin înainte de masă, pentru creşterea apetitului şi favorizarea digestiei.
Favorabil mofturoşilor
Tinctura de ghinţură galbenă se prepară din 20 de grame de rădăcină pusă la macerat în 100 de grame de alcool de 70 de grade timp de două săptămâni. Apoi se strecoară şi se depozitează în sticle închise ermetic, închise la culoare. Pentru stimularea apetitului se consumă câte 10-15 picături de tinctură de trei ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de mese. Copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 12 ani li se recomandă câte cinci sau zece picături de tinctură înainte de mese, în ceai sau apă, exclus în suc.
Vă scapă de anemie
Ceaiul preparat din rădăcini de ghinţură galbenă macerate în apă rece timp de opt ore se recomandă pentru combaterea anemiei. Totodată ajută şi la vindecarea bolilor de inimă şi de ficat. Acesta se consumă cu o jumătate de oră înaintea meselor principale.
De asemenea, ceaiul de ghinţură galbenă este recomandat persoanelor care suferă de diabet. Se vor bea trei sau patru căni pe zi, eventual ceaiul poate fi asociat cu frunze de afin, iar glicemia va scădea considerabil. Ceaiul se prepară astfel: se toarnă o cană cu apă clocotită peste două linguriţe cu frunze măcinate, se acoperă zece minute, se strecoară şi se consumă la temperatura camerei.
Alungă răcelile
În caz de răceală şi gripă se ia câte o linguriţă cu tinctură de ghinţură galbenă diluată într-un pahar cu apă. Aceasta scade febra, elimină durerile de cap şi crampele musculare şi tonifică sistemul nervos. În plus, substanţele amare din compoziţia plantei stimulează pofta de mâncare, care este mult scăzută pe fondul stării gripale.
Contraindicaţii
Ghinţura galbenă este contraindicată femeilor însărcinate, deoarece poate produce contracţii uterine. Totodată, în doze mari de peste două grame pe zi, planta este contraindicată persoanelor foarte slăbite, caşectice, deoarece efectul său tonic amar foarte puternic este greu de suportat de un organism devitalizat. Se administrează cu prudenţă şi în timpul crizelor biliare, deoarece poate agrava durerile.
Pont! Cataplasmele calde cu ghinţură galbenă aplicate timp de o oră pe zonele dureroase, de două ori pe zi în timpul crizelor de sciatică, fac ca durerea să dispară rapid.
• Sucul proaspăt obţinut prin zdrobirea tulpinilor, aplicat pe zona afectată, favorizează vindecarea rapidă a eczemelor, fără a lăsa semne pe piele.
• Cataplasmele calde cu ghinţură galbenă sunt recomandate şi în cazul colicilor renale. Acestea se ţin circa trei sau patru ore.
