de Dana Purgaru

Se spune că marii consumatori de ceapă, mai ales crudă, sunt oameni sănătoşi, puternici, de care gripa se atinge foarte rar ori deloc, iar bolile infecţioase îi ocolesc. Şi pe bună dreptate. Cotată astăzi drept a cincea cel mai des folosită legumă din lume, ea este cultivată de aproape 6.000 de ani atât pentru gustul său bun, cât şi pentru faptul că vindecă aproape orice, de la răceli până la cancer.

Preîntâmpină bolile de inimă
Ceapa neprelucrată determină reglarea colesterolului în organism şi are un efect benefic asupra sistemului circulator. Ea acţionează ca un anticoagulant şi ca o forţă de revigorare a capacităţii organismului de a localiza şi de a dizolva cheagurile. Dacă acestea din urmă se localizează pe artere sau pe alte vase de sânge pot reduce rezervele de oxigen, distrugând muşchii inimii şi celulele nervoase. În acest sens, atât cercetătorii britanici, cât şi cei indieni, în urma a zeci de ani de investigaţii, au ajuns la concluzia că ceapa reduce riscul producerii bolilor de inimă.

Scade nivelul colesterolului
În anii ’60, teoria potrivit căreia consumul de grăsimi are efecte negative asupra organismului abia începuse să prindă contur. Oamenii de ştiinţă testau diverşi compuşi - medicamente, nutrienţi, estrogen şi altele -, dar mulţi au întâmpinat greutăţi. În acel moment, doctorul N.N. Gupta, profesor în medicină la Colegiul Medical K.G. din Lucknow, India, a avut ideea folosirii unui element natural precum ceapa în dieta celor afectaţi. El a hrănit atât tineri, cât şi persoane mai în vârstă cu mâncăruri bogate în grăsimi, cu şi fără ceapă, şi a măsurat apoi consecinţele produse în sânge. 900 dintre cele 1.000 de calorii din mâncarea folosită conţineau numai grăsime - unt, smântână sau ouă -, dietă care, în timp, ducea în mod inevitabil la probleme ale circulaţiei sangvine - colesterol mărit şi cheaguri în vasele de sânge. La început, subiecţii testului au mâncat numai felurile de mâncare grase, apoi au fost introduse câte 60 g ceapă. Gupta şi colegii săi au rămas uimiţi de rezultatele testelor de laborator: ceapa a contracarat efectele nocive ale grăsimilor. În toate cazurile în care mâncarea plină de grăsimi a crescut colesterolul, ceapa l-a readus la normal, iar capacitatea organismului de a dizolva cheagurile a devenit 100% funcţională.

Coboară presiunea arterială
Şi alte studii au indicat faptul că ceapa, indiferent de modul în care este gătită, face minuni pentru cei care o consumă, iar cantitatea de care este nevoie pentru a elimina efectul alimentelor bogate în grăsimi este uimitoare. Un sondaj realizat în India, într-o comunitate de vegetarieni, a arătat faptul că aceştia au o circulaţie sangvină mai bună decât a celorlalţi oameni. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la persoanele care consumau câte 600 g de ceapă pe săptămână. Chiar şi o cană cu această legumă pe săptămână menţine sângele „în formă” pentru a apăra organismul împotriva bolilor cardiovasculare. De asemenea, ceapa conţine prostaglandină, un compus ce scade presiunea arterială.

Ajută în diabet
În Antichitate, ceapa era întrebuinţată în tratarea diabetului, iar în 1923, cercetătorii au descoperit agenţi hipoglicemici - reductori ai nivelului de zahăr din sânge - în această legumă. Interesul în acest domeniu a pălit apoi până în anii ’60, când oamenii de ştiinţă indieni au extras din această legumă compuşi antidiabetici similari cu medicamentele folosite de diabetici. Recent, unii cercetători egipteni au reuşit să izoleze un compus din ceapă, numit diphenylamină, ce s-a dovedit mult mai eficient în scăderea nivelului de zahăr din sânge decât orice medicament folosit de persoanele cu diabet.

Antibiotic natural
Pasteur a folosit pentru prima dată această legumă în testele sale făcute la mijlocul secolului al XIX-lea şi a declarat-o, fără putere de tăgadă, un agent antibacterian. De atunci, ceapa şi substanţele extrase din ea s-au dovedit inamicii unei liste lungi de bacterii, printre care E. Coli şi Salmonella. De asemenea, într-un test legat de tuberculoză, atât ceapa, cât şi arpagicul au dat efecte pozitive, cel din urmă dovedindu-se doar puţin mai eficient faţă de streptomicină.
Cercetători ruşi au testat timp de mai mulţi ani 150 de plante în vederea stabilirii celor mai bune proprietăţi antibacteriene şi au ajuns la concluzia că ceapa, urmată de usturoi, conduce detaşat în acest top. Şeful echipei de cercetători, B. Tokin, a numit ceapa „un puternic antiseptic”. El a concluzionat că, dacă o persoană mestecă ceapă crudă timp de opt minute, gura sa va deveni absolut sterilă.

Excelentă contra răcelii
Datorită puterilor sale antibiotice, ceapa ajută în cazul celor cu gâtul inflamat şi cu tuse. De altfel, George Washington spunea: „Dacă sunt răcit, chiar înainte de a mă urca în pat, mănânc câte o ceapă coaptă, fierbinte”.
Doctorul Irwin Ziment, reputat specialist în probleme pulmonare, a declarat că ceapa este un excelent remediu contra răcelii, deoarece face ca stomacul să declanşeze „râuri de lacrimi” către gât şi căile respiratorii, eliminând congestiile provocate de mucus şi contribuind eficient la expectorare.

Stopează dezvoltarea cancerului
În urma unor cercetări efectuate recent, ceapa a fost desemnată ca posibil antidot împotriva cancerului, în primul rând datorită concentraţiei mari de sulf ce stopează dezvoltarea celulelor canceroase. Oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină Dentară Harvard au descoperit, în urma includerii unor extracte din ceapă în culturi de celule ce dau naştere cancerului bucal, că se pot realiza astfel stoparea proliferării şi distrugerea unei părţi semnificative a acestora. „Deoarece extractul din ceapă este un agent natural, nontoxic, este folosit ca posibil agent chimiopreventiv al cancerului şi ar trebui exploatat mai mult”, au concluzionat cercetătorii.

Pont! Dacă sunteţi în pragul unui atac de panică sau al unei crize de nervi, este recomandat să mâncaţi sau să mirosiţi ceapă proaspătă.

Comoară de nutrienţi

Ceapa este bogată în vitaminele A şi C - în 100 g sunt 12 g de vitamina C şi 3,2 UI de vitamina A. Ea conţine vitaminele B1, B2, B3, B6 şi B12 - 100 g de ceapă acoperă între 3% şi 9% din doza zilnică recomandată -, dar şi o cantitate importantă de vitamina K. În ceea ce priveşte mineralele, este o adevărată comoară. În 100 g ceapă sunt 37 mg calciu, 234 mg potasiu, 47 mg fosfor, 0,27 mg zinc şi 0,8 mg seleniu.

• Ceapa este şi un agent natural ce împiedică închegarea peste măsură a sângelui, astfel încât să nu se blocheze vasele sangvine