Main menu

header

cotnari wide

de Ana Trifan

Sărim peste micul dejun, dar avem grijă să luăm o cină copioasă, alegem din galantare carnea de porc în defavoarea peştelui sau a puiului, cumpărăm de la piaţă cartofi şi fasole, dar uităm deseori de verdeţuri. Cum pot fi corectate obiceiurile alimentare nesănătoase ale românilor şi ce ar trebui să învăţăm din importanţa pe care o dau nutriţiei alte ţări, care se pot lăuda cu un număr mult mai mic de obezi şi cu o speranţă de viaţă mai mare? Răspunsurile la aceste întrebări ni le oferă medic endocrinolog Adina Dragomir, de la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”.

Într-o recentă vizită în Franţa, medicul endocrinolog Adina Dragomir a putut observa obiceiurile alimentare ale francezilor, popor cunoscut pentru atenţia pe care o acordă siluetei, şi s-a întors cu sfaturi de care putem ţine cont şi noi, românii.
„În excursiile peste hotare, în afară de atenţia acordată obiectivelor turistice, încerc întotdeauna să mă integrez în peisaj şi să trăiesc cât mai fidel viaţa gazdelor mele, mai ales când este vorba despre obiceiurile culinare. Aşa am ajuns să înţeleg de ce obezitatea face ravagii în anumite ţări - printre care ne aflăm şi noi - şi de ce alte popoare au o speranţă de viaţă mult mai mare, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în spaţiul mediteranean. Avantajul pe care mi-l conferă profesia de medic endocrinolog este acela că observ cu mai mare uşurinţă anumite comportamente alimentare, pe care încerc să le înţeleg, să le judec sau să le adopt”, spune endocrinologul Adina Dragomir.

„Francezii nu cumpără cantităţi uriaşe de mâncare”
Iată ce a observat medicul nostru analizând comportamentul francezilor în ceea ce priveşte alimentaţia. „În primul rând, acolo nimeni nu cumpără cantităţi uriaşe de mâncare de la piaţă, pâinea se vinde şi la jumătăţi, context în care poţi vedea familii complete cumpărând pentru un întreg sfârşit de săptămână o singură bucată. De la piaţă se ia mai ales conopidă, broccoli sau fructe, nu cartofi şi fasole.
Dimineaţa, până şi doamnele cele mai suple mănâncă după pofta inimii tarte sau cremă de ciocolată pe pâine! Mai mult, carnea de porc este uneori greu de găsit, în timp ce la orice carmangerie eşti îmbiat cu peşte şi cu fructe de mare, vânat sau pui şi derivate. În Franţa, la ora prânzului, cafenelele se umplu de oameni, salariaţi sau nu, care mănâncă din farfuriuţe frumos garnisite, cantităţi  infime de mâncare, fără a vorbi aprins, savurând mâncarea, ceaşca de cafea de la final şi chiar un mic desert gustos, sănătos. Am văzut oameni la picnic în parcuri şi am rămas şocată de meniu: puţină baghetă, brânză fermentată şi totul asortat cu un pic de vin roşu. La finalul zilei, oamenii se retrag spre o discuţie în tihnă cu prietenii, spre un tablou pictat ad-hoc pe stradă şi… poate spre o cină de fructe şi de legume stropite cu puţin vin roşu…”, povesteşte doamna doctor.

„Apetitul creşte noaptea”
Ce observă, în schimb, medicul nostru în România, în privinţa obiceiurilor alimentare, plecând de la o cină obişnuită, la nişte prieteni, şi până la restaurantele cu pretenţii? „Apetitul nostru creşte pe măsură ce noaptea se apropie. Sărind peste micul dejun, îndurând un pic senzaţia de foame de la prânz, cu care oricum ne-am obişnuit de mult, ne îndreptăm spre masa de seară, plăcută apropiere între noi şi întregul frigider: ciorba cu legume sau cu văcuţă şi cu mult ulei, neobosita friptură de porc sau, şi mai bine, platoul combinat (ceafă, cârnat, coaste şi muşchi de porc), friptura de pui pentru doamne, dar cu cartofi prăjiţi, «de gust», desert inconstant, şi obligatoriu multe suculeţe dulci şi berică rece. Aşa obţinem imaginea reală a unui popor cu un procent îngrijorător de mare de persoane obeze şi cu o speranţă de viaţă mult prea mică”, concluzionează medicul Adina Dragomir, analizând stilul dezordonat de a se hrăni al românilor şi înclinaţia lor spre consumul de produse nesănătoase.

Faceţi-vă poftele la micul dejun!
Ce putem face atunci? Să ne mutăm într-o altă ţară? „Soluţia este aceea de a învăţa de la ei şi de a adăuga la obiceiurile noastre: trei mese principale pe zi şi două gustări, hidratare cu unul-doi litri de apă pe zi. Altfel spus: dimineaţa să mâncăm „aproape” după pofta inimii (cu un număr totuşi rezonabil de calorii), satisfăcându-ne în această parte a zilei micile capricii culinare (puţin dulce, puţin gras şi chiar puţin prăjit), să trecem apoi la o gustare de fructe puţin dulci (de evitat strugurii şi perele), să nu mai sărim peste masa de prânz, la care să mâncăm însă un singur fel de mâncare (preferabil felul doi), cât mai dietetic gătit, să alegem din nou o gustare de fructe, şi la finalul zilei să ne delectăm cu o salată cu brânză, cu o supă cremă sau cu o lingură cu mămăliguţă cu brânză slabă”, spune endocrinologul Adina Dragomir.

Hidratarea este importantă

Medicul ne mai sfătuieşte ca pe parcursul zile să ne hidratăm cu unul-doi litri de apă sau de sucuri naturale făcute în casă. Dacă optăm pentru băuturi alcoolice, singurul cu posibile efecte favorabile pare a fi vinul pur în cantităţi foarte mici, motiv pentru care este bine să evitaţi berea sau băuturile cu concentraţie mare de alcool. „În ceea ce priveşte sportul, uităm adesea că un efort fizic uşor înseamnă mult mai mult decât nimic. De aceea, în loc să ne blazăm că nu putem participa la maratonul olimpic, ar trebui să încercăm să mergem mai mult pe jos, să urcăm cu fiecare ocazie pe scări şi în general să nu facem economie de mişcare”, mai subliniază medicul Adina Dragomir.