Main menu

header

547 25 1de Dana Purgaru

Cele mai cunoscute, apreciate şi râvnite distincţii din lume, Premiile Nobel, au ajuns şi în acest an la personalităţi extrem de importante, care s-au afirmat în mod deosebit în încercarea de a aduce un beneficiu întregii omeniri.

MEDICINĂ

Rezultate incomensurabile

Premiul Nobel pentru Medicină pe 2015 a fost câştigat de cercetătorii William C. Campbell (Irlanda), Satoshi Ōmura (Japonia) şi Youyou Tu (China). Primii doi au fost recompensaţi pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu a fost premiată pentru descoperirile sale privind o nouă terapie împotriva malariei.

William C. Campbell şi Satoshi Ōmura au creat un nou medicament, Avermectin, ale cărui derivate au scăzut radical incidenţa unor boli precum oncocercoza şi elefantiazis şi s-au dovedit eficiente împotriva unui număr mare de alte maladii parazitare.

Youyou Tu a creat Artemisinin, un medicament care a redus semnificativ rata de mortalitate a pacienţilor diagnosticaţi cu malarie.

Potrivit Comitetului Nobel, efectele noilor medicamente create de William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu în ceea ce priveşte ameliorarea sănătăţii umane şi reducerea suferinţelor la scară planetară sunt incomensurabile.

CHIMIE

O mai bună înţelegere a funcţionării celulelor vii

547 25 2Cercetătorii Tomas Lindahl (Suedia), Paul Modrich (SUA) şi Aziz Sancar (Turcia/SUA) au primit Premiul Nobel pentru Chimie pe 2015. Ei au fost recompensaţi astfel pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

FIZICĂ

Noile vedete: particulele neutrino

Premiul Nobel pentru Fizică a fost obţinut de cercetătorii Takaaki Kajita (Japonia) şi Arthur B. McDonald (Canada), pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.

ECONOMIE

Un „intrus” recent apreciat

Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2015 a fost atribuit profesorului american Angus Deaton, de la Universitatea Princeton, pentru analiza sa asupra consumului, sărăciei şi bunăstării.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Distincţia este finanţată de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

LITERATURĂ

Premieră în lumea literelor

547 25 3Scriitoarea Svetlana Alexievich, Nobel pentru Literatură pe 2015 „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului”, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

De la carte la carte, această scriitoare angajată politic, născută în Ucraina în 1948, a denunţat războiul, violenţa şi minciuna din care a fost „ţesută” istoria fostului imperiu sovietic.

Prima femeie de limbă rusă care a primit Premiul Nobel, Svetlana Aleksievici, calcă astfel pe urmele celor trei scriitori de limbă rusă recompensaţi cu acest trofeu literar prestigios - Boris Pasternak (1958), Aleksandr Soljeniţîn (1970) şi Iosif Brodski (1987).

De asemenea, ea este a 14-a femeie care câştigă Premiul Nobel pentru Literatură de la crearea acestei distincţii, în 1901.

 

Premiile Nobel vor fi înmânate în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel

PACE

Recompensă pentru eforturile de democratizare din Tunisia

547 25 4„Regele” Premiilor Nobel care sunt decernate anual începând din 1901 este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace. Spre surpriza multora, acesta a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, „pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după Revoluţia din 2011, după cum a anunţat Comitetul Nobel norvegian. Cvartetul pentru Dialog Naţional cuprinde patru organizaţii din societatea civilă tunisiană, ce reprezintă diferite sectoare şi valori ale societăţii tunisiene: munca şi bunăstarea, principiile statului de drept şi drepturile omului. În baza acestora, Cvartetul a permis Tunisiei să stabilească, în decurs de câţiva ani, un sistem constituţional de guvernare, care să garanteze drepturile fundamentale ale întregii populaţii, indiferent de gen, convingeri politice sau religioase.

Ambiţie a inventatorului dinamitei

Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri. Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care s-au evidenţiat prin servicii aduse omenirii. Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane suedeze (265 de milioane de dolari), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „acelora care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii”, potrivit nobelprize.org. Se spune că Premiile Nobel s-au născut din sentimentul de vină pe care îl resimţea Nobel din cauza faptului că se temea că dinamita pe care el o inventase avea să fie folosită în scopuri negative. În 1888, o coincidenţă l-a marcat profund pe savant. Un cotidian francez a făcut o eroare în articolul care anunţa decesul fratelui industriaşului suedez, Ludvig, publicându-l cu titlul: „Comerciantul de moarte a murit”. „Doctorul Alfred Nobel, care a făcut avere descoperind un mijloc de a ucide cât mai multe persoane mai repede ca în trecut, a murit ieri”, scria cotidianul francez. Savantul a fost oripilat când a citit acel articol şi a devenit obsedat că va avea o oribilă reputaţie postumă. Din această cauză şi-a schimbat testamentul şi a inclus în el celebra clauză.