Main menu

header

789 28 1de Sorin Dumitrescu şi Alexandru Filcu

Evenimentele climatice extreme amenință multe orașe de coastă din întreaga lume. În 2017, NASA a publicat o simulare conform căreia aproape 300 de orașe sunt în pericol să dispară până la finele acestui secol. Principalele amenințări: creșterea nivelului mării, eroziunea coastelor și înmulțirea evenimentelor meteorologice extreme.

Sunt afectate în jur de 300 de localităţi ale lumii

În anul 2019, în presa britanică a apărut o știre că Fairbourne, un sat pescăresc de pe coasta Țării Galilor, va fi una dintre primele victime ale creșterii nivelului mării. Autoritățile locale au anunțat că nu vor mai întreprinde lucrări pentru a proteja această localitate în fața apelor. Până în 2050, cei aproape 1.000 de locuitori trebuie să abandoneze orașul. Acesta este doar un exemplu modest al realității cu care se confruntă aproape 300 de orașe din întreaga lume, conform prognozelor NASA. De la megalopolisul Tokyo, la insule cu câteva mii de locuitori, trecând prin locuri emblematice precum Veneția, Sankt Petersburg sau New Orleans, inamicii sunt mereu aceiași: creșterea nivelului mării, eroziunea și evenimentele meteorologice extreme, precum uraganele și inundațiile.

Topirea calotei glaciare din Groenlanda

Peter Wadhams, profesor de fizica oceanelor şi directorul „Polar Ocean Physics Group” din cadrul Universităţii Cambridge, a declarat că a observat el însuşi schimbările drastice ale mediului din Arctica, avertizând că „descompunerea” calotei glaciare din Groenlanda riscă să conducă la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor şi ameninţă aşezările costiere ale lumii, scrie Press Association. „Rata de pierdere a gheţii este cu certitudine mult mai rapidă în prezent în comparaţie orice alt moment anterior”, a spus el. „Prima oară când am fost aici, acum 30 de ani, nu exista o topire a calotei glaciare din Groenlanda, nici măcar vara”, a adăugat el. Profesorul, care a vizitat pentru prima oară regiunea arctică în 1969, a declarat că fenomenul de topire a gheţii s-a mutat de la extremităţile situate la altitudini joase ale calotei glaciare din Groenlanda la zone din centrul acesteia. „Se scurge precum Cascada Niagara, prin orificii de pe tot cuprinsul suprafeţei calotei glaciare”, a explicat Wadhams. Acesta a mai declarat că în fiecare an dispar 300 de kilometri cubi de gheaţă din calota glaciară din Groenlanda. „Dacă întreaga suprafaţă îngheţată din Groenlanda s-ar topi, nivelul mării ar creşte cu şapte metri, ceea ce ar conduce la inundarea majorităţii oraşelor din zonele costiere ale lumii”, a avertizat profesorul.

Veneția

789 28 2Veneția este unul dintre cele mai emblematice orașe cu risc de dispariție. Construit pe un teren mlăștinos, în mijlocul unei lagune, Veneția s-a ridicat din ruinele Imperiului Roman de Apus. Marea a devenit a doua natură a venețienilor, care au creat pe calea apei unul dintre cele mai mari imperii comerciale din istorie. Totuși, aceeași mare este acum cel mai de temut dușman și pune în pericol însăși existența orașului din cauza scufundării lente a fundațiilor, eroziunii terenului provocată de valuri - mai ales de la apariția bărcilor cu motor - și fenomenul sezonier de maree înaltă, care provoacă inundații puternice. Proiectul Moise, ridicarea unui dig enorm, care să izoleze laguna, întârzie de mai bine de zece ani. Oraşul romantismului, al frumoaselor canale, sutelor de bărci şi arhitecturii minunate, Veneţia se scufundă în mod constant, un proces observat de sute de ani. În secolul trecut, viteza de scufundare a uscatului a crescut în mod alarmant. În 100 de ani, Veneţia a intrat la apă cu 24 cm. Orașul plutitor va deveni un soi de Atlantida, pentru că Marea Mediterană e posibil să crească cu până la 140 de centimetri înainte de 2100, conform cercetării. Aceeași creștere a nivelului mării va acoperi și 176 de mile din coasta nordică a Mării Adriatice și părți din coasta vestică a Italiei, din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră. Raportul, publicat în Quartenary International, susținea că până la 5.500 de kilometri pătrați din terenurile de pe coastă vor fi inundate înainte de 2100.

Tokyo

789 28 3Tokyo, capitala Japoniei, este situată pe țărmul golfului cu același nume. Este un oraș ridicat la confluența a patru mari râuri. Unele cartiere au fost construite pe terenuri care cândva se aflau sub valuri. Prin urmare, creșterea nivelului mării ar putea afecta serios capitala japoneză. La toate acestea se adaugă fenomenul sezonier al ploilor - între iunie și iulie - și taifunurile - în august și septembrie -, care provoacă precipitații torențiale, vânturi puternice și inundații frecvente. Fenomenul nu se limitează doar la capitală: unele studii estimează că Japonia și-ar putea pierde aproape toate plajele până în 2065.

Sankt Petersburg

Al doilea cel mai populat oraș din Rusia - cu peste 5 milioane de locuitori - este expus la furtuni violente venite din Marea Baltică. Acestea l-au lovit de trei ori în ultima sută de ani. Inundațiile catastrofale au loc la intervale de aproximativ 100 de ani. Din acest motiv, în 1979 a început construcția unui imens baraj de 26 de kilometri. Sistate în 1991, din cauza prăbușirii Uniunii Sovietice, lucrările au fost finalizate în 2011. Dar această măsură ar putea fi ineficientă, deoarece orașul a fost ridicat în delta râului Neva, un teren fragil nu numai în fața furtunilor, ci și în calea inundațiilor râurilor.

New Orleans

Uraganele și furtunile tropicale reprezintă cel mai mare pericol pentru orașele din Caraibe și de pe coasta atlantică a Statelor Unite și în fiecare an devastează zone întinse. Orașele situate la malul mării sunt cele mai afectate și riscă să dispară complet. Din caza amplasării sale în Delta Mississippi, New Orleans se confruntă cu un risc suplimentar: uraganele sunt mult mai agresive decât taifunurile sau furtunile baltice, deci riscul pentru „Mecca muzicii jazz” este mult mai mare.

Jakarta

789 28 4Jakarta, capitala Indoneziei, deține un record mondial trist: este orașul care se scufundă cel mai rapid, cu o rată de 25 de centimetri pe an în zonele cele mai afectate. Din acest motiv, ar putea să dispară chiar înainte de 2050. Și aici inundațiile constituie principala amenințare, dar cea mai mare problemă este că Jakarta nu le poate evita, deoarece orașul este străbătut de 13 râuri care se revarsă din cauza ploilor sezoniere. În plus, se află pe un teren mlăștinos, în care totul se scufundă puțin câte puțin. În încercarea de a salva Jakarta de la dispariție, este în desfășurare un mega proiect de inginerie. Aceasta prevede crearea unei lagune artificiale înconjurate de un inel de 32 de kilometri, unde ar trebui să se acumuleze debitul în exces al râurilor în timpul inundațiilor.

Malé

Malé este capitala Maldivelor, țara situată aproape la nivelul mării, una dintre cele mai expuse riscului să dispară din cauza creșterii apelor, la fel ca alte țări insulare, precum Kiribati. Orașul este construit pe o insulă cu zonă urbană de doar doi kilometri pătrați, care a fost creată în mare parte prin lucrări de extindere a coastei.