de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Și în timpul pandemiei din care lumea este pe cale să iasă, dar mai ales în perioada de după valurile masive de îmbolnăviri de COVID-19, specialiștii au început să studieze un fenomen nou, generat de perioada complicată: epuizarea decizională. Mai extinsă decât s-ar crede, această stare are nevoie de abordare frontală și rapidă.
Identificabilă prin introspecție
Epuizarea decizională apare atunci când, după ce a luat mai multe decizii simultan, capacitatea unei persoane de a mai face acest lucru în condiții normale scade simțitor. Deciziile complexe, precum cele generate de pandemia de COVID-19, și-au spus cuvântul: potrivit unui sondaj al Asociației Americane de Psihologie, 32% dintre adulții din SUA s-au luptat să ia decizii de bază din cauza epuizării. Pe grupe de vârstă, cercetătorii au descoperit că fenomenul este experimentat de 48% dintre mileniali, 37% din reprezentații generației Z, 32% din persoanele de generație X. De asemenea, cercetările au evidențiat faptul că părinții cu copii sub 18 ani au fost afectați semnificativ mai mult. „Dacă există variații în ceea ce privește tipul de decizie pe care o luați pe parcursul zilei, fără a exista o explicație logică, acest lucru se datorează epuizării decizionale. De asemenea, este posibil să fie identificată epuizarea decizională prin introspecție”, explică specialistul Gustav Tinghög, de la Universitatea Linkoping, din Suedia.
Eliminarea hotărârilor banale
Potrivit specialiștilor, această stare generală afectează capacitatea unei persoane de a decide aproape orice, de la lucruri simple, cum ar fi meniul pentru cină, până la cele complexe, cum ar fi schimbarea locului de muncă. „O analiză atentă a argumentelor pro și contra în luarea deciziilor este o problemă mentală și poate duce la oboseala decizională atunci când ne simțim stresați și supraîncărcați mental. Acest lucru îi poate determina pe oameni să evite să se implice în raționamente solicitante din punct de vedere cognitiv atunci când sunt obosiți și, în schimb, să se îndrepte către scurtături mentale, care permit luarea deciziilor pe baza unor reguli simple, fără angajarea într-un raționament solicitant”, detaliază Tinghög. Specialiștii recomandă eliminarea hotărârilor banale, astfel încât să rămână suficientă energie psihică pentru cele majore.
Timp și spațiu pentru activități plăcute
Deși ca formă de manifestare psihică această epuizare a fost definită, în repere generale, la sfârșitul anilor 1980, pandemia a agravat tendința oamenilor ca, după un anumit moment, să nu mai aibă energie psihică pentru a lua decizii. Un aspect care agravează acest tablou general este acela că în momentul în care acest „combustibil” se termină și intervine „sfârșeala” mentală, apare și o modificare a comportamentului. Potrivit oamenilor de știință, persoanele care suferă de epuizare decizională ajung să ia hotărâri impulsive, care nu le sunt caracteristice și care în foarte multe cazuri se pot dovedi greșite ulterior. Semnele oboselii de decizie includ „ceața” creierului, senzația de sfârșeală generală și alte semne de oboseală fizică sau mentală. Acestea se intensifică pe măsură ce o persoană ia tot mai multe decizii. „Dacă simțiți că aveți nevoie de timp și spațiu personale pentru a vă umple rezerva de energie psihică, faceți lucrurile care vă plac, iar dacă metoda dă rezultate, repetați-o”, argumentează expertul Grant A. Pignatiello, de la Universitatea Case Western Reserve, din Cleveland, SUA.
Mâncare sănătoasă, odihnă suficientă, exerciții fizice
Epuizarea decizională se poate întâmpla în orice activitate care cere exercitarea autocontrolului. „Acest fenomen poate rezulta și din controlul emoțiilor, din a face lucruri care necesită efort cognitiv sau efort fizic intens”, explică Pignatiello. Potrivit celor mai recente cercetări, printre factorii asociați cu un risc mai mare de epuizare decizională se numără expunerea cronică la stres și la complexitatea muncii, cunoștințe scăzute și experiență redusă în luarea deciziilor independente, lipsa timpului pentru a lua decizii, încrederea diminuată în propria capacitate de a hotărî. Chiar dacă motivele pot diferi de la o persoană la alta, Pignatiello punctează faptul că „cerințele vieții de zi cu zi, alături de mediile moderne de lucru necesită decizii complicate, iar pandemia a complicat în plus deciziile despre unde să mergem, pe cine să vedem și cum să ne petrecem timpul. Pentru a elimina starea, odihniți-vă suficient, mâncați sănătos, faceți exerciții fizice”.
„Nu lăsaţi teama să vă paralizeze!“
Pentru atenuarea sau chiar eliminarea simptomelor de epuizare decizională, specialiștii recomandă persoanelor afectate să se sfătuiască cu apropiații în care au cea mai mare încredere, care să le „verifice” gândirea. „De asemenea, nu lăsați teama de a lua o decizie greșită să vă paralizeze! Nu orice decizie trebuie să fie perfectă și majoritatea sunt revocabile dacă ceva nu merge bine. În același timp, revizuiți-vă periodic hotărârile din trecut, identificați cazurile slabe și încercați să înțelegeți de ce au apărut. Acest exercițiu poate detecta în ce context v-a afectat epuizarea decizională și ajută la evitarea situației în viitor”, adaugă Pignatiello.