de Gheorghe Zmaranda
Trăim într-o eră a supertehnologizării în care aproape toate aspectele vieții sociale sunt transpuse pe platformele de socializare. Dincolo de beneficiile acestei forme de comunicare există însă și un impact negativ, mai ales dacă vorbim despre copii. Alessandra Gemes (foto), consilier în dezvoltare personală și absolventă a Facultății de Psihologie, ne-a vorbit despre implicațiile psihologice ale folosirii platformelor de socializare de către copii, despre pregătirea lor pentru mediul virtual și gestionarea situațiilor în care apare un abuz.
„Pregătirea se face prin discuții din care sunt ajutați să extragă înțelesuri și prin stabilirea unor reguli”
- Care este vârsta de la care ar trebui să i se permită unui copil crearea unui cont pe platformele de socializare?
- Din păcate, vârsta biologică este o cifră care nu indică întotdeauna cât de pregătit este copilul pentru a face față provocărilor, dar, indiferent de cât de matur este perceput, mai devreme de vârsta de 12 ani platformele de socializare nu își au rostul în viața lui. Înainte de crearea unui cont, părinții stabilesc regulile care trebuie respectate și a căror ignorare va duce la închiderea contului pe o perioadă limitată. Independența copilului va crește pe măsură ce se apropie de începerea liceului, în funcție de comportamentul său.
- Cum pregătim copilul pentru o astfel de experiență?
- Consider că un copil care primește informații despre riscurile și beneficiile rețelelor de socializare are șansa de a folosi Internetul în favoarea sa. Pregătirea copiilor se face prin discuții din care sunt ajutați să extragă înțelesuri și prin stabilirea unor reguli. Pregătirea se face treptat și nu presupune doar o discuție. Putem lua în considerare și tehnici de educare prin povești, iar în acest caz putem folosi povești reale, ale acelor oameni care au avut experiențe neplăcute din cauza capcanelor din mediul online. Trăim într-o lume care încearcă să renunțe la limite, însă ignorarea regulilor duce mai degrabă la dezorganizare și haos, decât la fericire. Limitele sănătoase transformă copiii în adulți sănătoși. Așadar, stabilim cât timp poate petrece copilul în mediul online și că pe parccursul nopții dispozitivul de pe care s-ar putea conecta nu va fi în aceeași cameră cu el. Aceste două reguli vor duce la scăderea riscului privind dependența și comunicarea cu persoane adulte, necunoscute. Copilul poate să fie anunțat că în timp, pe măsură ce va câștiga încrederea părinților, regulile vor deveni mai flexibile și va avea puterea de a decide mai mult pentru el însuși.
„Dependența de social media se poate instala rapid dacă nu există limite”
- Ce efecte negative au platformele de socializare în cazul copiilor?
- În mediul online, stima de sine este „lovită” din toate părțile. Pe de o parte, există comentarii răutăcioase care duc la comportamente precum editarea excesivă a pozelor. Pe de altă parte, există persoane care prezintă vieți și corpuri „perfecte”, în timp ce, de fapt, suferă. Copiii, cu puțina lor experiență de viață, nu privesc mereu dincolo de imaginile false și încep să creadă că existența lor este îngrozitoare în comparație cu a altora.
- Există dependență de social media în cazul copiilor? De la ce vârstă sunt predispuși la această dependență?
- Dependența de rețelele sociale se poate instala rapid, atunci când copilul nu are limite în folosirea lor. Stabiliți câte minute poate petrece zilnic în mediul online, iar mintea lui se va obișnui cu acest ritual.
„Relația sigură, în care părintele este receptiv și are rolul de partener, nu de critic, este cheia”
- Cum să ne învățăm copiii să înțeleagă potențialul distructiv pe care îl pot avea platformele de socializare?
- Comunicarea dintre părinți și copii este importantă din două privințe: copilul îi poate povesti părintelui despre experiențele pe care le întâmpină, iar părintele poate împărtăși copilului ce dorește, astfel încât să îl învețe lucruri bune. Relația sigură, în care părintele este receptiv și are rolul de partener, nu de critic, este cheia spre dezvoltarea unui copil care înțelege și se ferește de potențialul distructiv al platformelor de socializare.
- Un copil care nu are acces la Internet poate fi respins sau tachinat din această cauză. Ce îl poate ajuta să facă față provocărilor?
- Un copil care nu are acces la Internet probabil citește mai mult decât colegii lui, se joacă mai mult și mai frumos, se bucură de cei din jur și are un nivel mai crescut al stării generale de bine. Stima de sine a copilului se construiește întâi acasă, unde el află că valoarea lui nu este oferită de o platformă de socializare. Totuși, dacă presiunea colegilor este mare, părinții ar putea stabili să creeze un cont pe o rețea de socializare, pe care copilul să îl folosească zece minute pe zi, astfel încât să fie pus la curent cu discuțiile din clasă.
Două exemple ale schimbărilor ce pot fi asociate cu un abuz
- Care sunt semnele că există un abuz împotriva copilului pe rețelele de socializare?
- Scăderea stimei de sine poate să fie un indicator privind reacțiile negative pe care copilul le-a primit în mediul online, spre exemplu. Un copil care se ascunde mereu atunci când se conectează la rețelele de socializare poate să transmită astfel că este victima unui abuz. Acestea sunt numai două exemple, însă în spatele acestor comportamente nu se află întotdeauna un abuz. Părinții își cunosc cel mai bine copilul și ei pot detecta schimbările din comportamentul lui care pot fi asociate unui posibil abuz.