de Cătălina Tăgârță
Cine nu își dorește să fie un om mai bun? Poate un părinte mai calm și înțelept, un partener mai iubit sau un bun profesionist în domeniul său de activitate. În încercarea de a face totul cât mai bine și de a avea cât mai mult uităm însă un lucru foarte important: să fim. Cu siguranță cunoașteți și voi persoane care muncesc din greu, de dimineața până seara, pentru a atinge acele obiective pe care și le-au propus. Și e perfect în regulă, dacă simt că trăiesc în echilibru și rezultatele chiar apar. În caz contrar însă, e important să își găsească ritmul propriu, acel ritm care să nu îi ducă în timp către burn out (epuizare mentală, fizică și emoțională).
Uitați de comparație
Modul în care am fost crescuți cei mai mulți dintre noi a presupus comparația cu cei din jur. Poate vi s-a întâmplat și vouă, la fel ca mie, ca fie la școală, fie acasă, să fiți comparați cu copiii de vârstă similară care făceau lucruri extraordinare, din punctul de vedere al părinților. Din păcate, ajunși la vârsta maturității, mulți oameni au preluat acest comportament și se poartă acum la fel cu copiii lor: „Radu e mai cuminte″, „Alex știe deja să numere″, „Maria strânge masa după ce termină de mâncat″ etc. Vă sună cunoscut? Și comparația nu se termină doar aici. Copiii încep să se compare și ei între ei, din cauza acestor convingeri limitative se împart în bisericuțe, iar unii adulți încep să se „biciuiască″ pentru faptul că nu reușesc să facă sau să aibă ceea ce au oamenii din jurul lor, de la prieteni apropiați până la colegi de serviciu, vecini și așa mai departe. În acest context, dați-mi voie să vă provoc adresându-vă următoarea întrebare: „V-ați gândit vreodată că motivul pentru care nu reușiți să obțineți sau să faceți ceea ce vă doriți este chiar acesta, fiindcă vă comparați cu altcineva?″. Meditați vă rog la asta!
Nicio persoană nu are un context al vieții identic cu alta
Cursul firesc al vieții este la fel pentru toată lumea: ne naștem, trăim (unii mai mult, alții mai puțin) și murim. Însă felul în care ne trăim viața este alegerea noastră. Ceea ce oamenii ar trebui să înțeleagă este următorul lucru: nu există o rețetă general valabilă pentru a trăi o viață fericită și împlinită. Absolut nicio persoană din lume nu are un context al vieții identic cu o altă persoană. Chiar dacă sunt anumite similitudini: spre exemplu, aveți același program de lucru cu cineva, poate ați fost la aceeași școală, programul din timpul liber cu siguranță diferă, la fel și mediul familial, și cu atât mai mult identitatea, valorile și visurile. De aceea, data viitoare când vă stabiliți un obiectiv și sunteți în punctul de a proiecta termene și condiții luați în calcul faptul că e necesar să vă găsiți propriul ritm.
Autoanalizați-vă!
În funcție de domeniul din viața voastră în care vreți să faceți modificări (personal, profesional) veți găsi pe piață persoane care vă vor arăta diverse tehnici, strategii. Unele e posibil să vi se potrivească mai bine, altele mai puțin bine. Recomandarea pe care o fac tuturor este să testeze, să dea fiecare tot ce are mai bun pentru a se apropia cât mai mult de ceea ce vrea să obțină, însă dacă după o perioadă rezultatele întârzie să apară să evalueze tot procesul de până în acel moment. În acest sens, vă puteți adresa următoarele întrebări pentru self-coaching: „Cât de aproape sunt de obiectivul pe care îmi doresc să îl ating?″; „Am făcut absolut tot ce ține de mine pentru a ajunge acolo unde îmi doresc?″; „Ce a funcționat și ce nu a funcționat în procesul pe care l-am încercat până acum?″; „Dacă ar fi să schimb ceva, ce anume aș face diferit data viitoare, bazat pe experiența acumulată până acum?″; „Obiectivul și termenele pe care le-am stabilit pentru atingerea lui sunt realiste în contextul actual al vieții mele? Dacă nu, cum aș putea să le rescriu ținând cont de situația mea din prezent, astfel încât să fac totul în ritmul meu?″.
Acțiunea să fie urmată periodic de autoevaluări
Înainte de a răspunde la întrebările de mai sus vă invit să inspirați și să expirați profund pe nas, de 5 ori, ca să fiți liniștiți. Luați în serios acest proces de autoanaliză și lăsați intuiția să își facă treaba. Gândiți-vă că nu vă trage nimeni la răspundere, dar persoana de care ar trebui să vă temeți cel mai tare sunteți chiar voi. Un mentor mi-a spus o dată: „Nu îți permiți să iei timp din timpul de joacă al copiilor și să îl arunci la gunoi! Acel timp trebuie fructificat la maximum, găsește cea mai bună strategie pentru acest context al vieții tale și pune-o în aplicare″. În completare, v-aș mai spune așa: Fără acțiune nu apar rezultate! Iar acțiunea e nevoie să fie urmată periodic de evaluări, reconfigurări, adaptări la situații noi care apar. Cu alte cuvinte, acționați în ritmul vostru, dar cu cea mai mare responsabilitate și cu profesionalism. Nu sunteți angajați, sunteți proprii voștri șefi, și de multe ori tocmai asta este problema. Atunci când își pot face propriul program oamenii tind să tragă de timp, să tergiverseze. Nu vă permiteți să faceți asta! Nu puteți lua timp din altă parte pentru a îl arunca la gunoi! Altminteri, mai bine nu vă mai apucați de nimic din capul locului și petreceți timpul acela ocupându-vă de hobbyurile voastre. Însă țineți minte că un vis pus pe pauză sau alungat vă va bântui bătrânețile și vă va aduce frustrare în loc de satisfacție și entuziasm.
Echilibru între familie şi carieră
Iată un exemplu foarte des întâlnit în rândul părinților. Mămicile cu care lucrez se tem că nu știu cum să își educe cât mai bine copiii, că poate nu fac tot ce trebuie pentru a îi crește frumos și a îi transforma în adulți responsabili și independenți, fiind preocupate în egală măsură și de carieră. Din tot ce am studiat până acum pe partea de parenting și dezvoltare personală am învățat un lucru care mi se pare foarte important: nu există un manual pentru mama perfectă, iar dacă ar exista așa ceva, în el ar trebui să fie în principal informații despre cum să fie mama perfectă, mai mult decât despre ce e bine sau nu să facă. În momentul în care conștientizăm că prin comportamentul nostru îi educăm pe copii, atunci trebuie să lucrăm la mentalitate, să îmbunătățim în fiecare zi câte ceva la noi, astfel încât în fiecare zi să fim mai buni și mai înțelepți decât ieri. Iar întrebările pe care le-am lăsat mai sus pot fi folosite foarte bine chiar și în acest caz. Vreți să petreceți timp de calitate cu copiii? În funcție de contextul actual al vieții voastre calculați cam cât timp ar însemna zilnic, în ce interval orar și ce activități ați putea face împreună! Dar nu uitați că, pentru un copil, chiar și pentru cei mai mari, amintirile cele mai importante sunt cele legate de joacă, de distracție. Așa că dați-vă voie să redeveniți copii și să intrați în lumea lor în orele pe care li le dedicați. Iar timpul pe care îl alocați pentru a lucra la alte proiecte asigurați-vă că este fructificat la maximum, că veți obține rezultate, mai devreme sau mai târziu. Puteți căuta un grup de suport în acest sens, ca să vă ușurați munca! Dacă aveți nevoie de ajutor vă stau la dispoziție în mod gratuit!