de Silviu Ghering și Adrian Barna
La marginea orașului Călan (județul Hunedoara), pe malurile râului Strei, vei găsi, călătorule, izvoarele termale de la Baia de Aramă, parte străveche din comorile ascunse ale României. Vechi de când lumea. De fapt de când... Dacia! Unii istorici susțin că izvoarele au fost folosite de daci, înainte de a fi amenajate de romani, acolo fiind o așezare numită Idata. Însuși marele rege Decebal s-ar fi îmbăiat în apa tămăduitoare, căutând întremarea trupului după luptele cu barbarii din Nord și romanii din Sud.
„Thermae” Ad Aquas, un „statio” pe drumul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Apulum
După cucerirea Daciei (106), izvoarele termale de la Baia de Aramă şi solul fertil al luncii Streiului au înlesnit romanilor să ridice acolo, la numai 40 de kilometri de centrul noii colonii, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, „thermae”, românizat „terme”, sub numele de Ad Aquas (Aquae). O „statio” pe drumul ce lega „capitala” amintită de Apulum. Nume menționat pe una dintre cele mai reprezentative hărți din Evul Mediu, Peutingeriana Tabula Itineraria. O „copie” din secolul al XIII-lea a unei vechi hărți romane în care figurau drumurile și orașele principale ale Imperiului Roman, care constituiau „cursus publicus”. O hartă făcută de generalul roman Marcus Vipsanius Agrippa (63 î.Hr. - 12 î.Hr.) în timpul împăratului Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.).
„Staţiunea” a fost înfățișată chiar și pe Columna lui Traian!
Romanii au captat izvoarele termale puternic mineralizate din dealul aflat în apropiere de malul stâng al Streiului și au amenajat un bazin de piatră în formă de lingură, cu o adâncime de circa 4 metri, care s-a păstrat până în zilele noastre. Ad Aquas a fost înfățișată, potrivit unor cercetători, chiar și pe Columna lui Traian. Acolo au fost descoperite, de-a lungul timpului, coloane ce au aparţinut unor edificii, piese sculpturale, epigrafe, „tegulae” (un fel de „țigle”) cu ştampila Legiunii XIII Gemina și numeroase monede.