Main menu

header

cotnari wide

17-01-1de Elena Şerban

- La 13 august 1898, contele Zeppelin a obţinut patentul pentru construirea unui dirijabil

La aproape 80 de ani de la tragedia din 1937, când 36 de persoane au decedat în urma exploziei dirijabilului LZ-129 Hindenburg, companiile par să redescopere giganticele aparate de zbor. Una dintre ele testează deja eficienţa unor astfel de zboruri, pe care ar vrea să le folosească atât pe plan civil, cât şi militar. Dacă testele se vor dovedi mulţumitoare, compania a anunţat că va construi trei dirijabile.

Un hotel printre nori
Unul dintre ele este planificat să transporte o încărcătură de până la 500 de tone. Cel mai mare avantaj al unor astfel de aparate este volumul uriaş. Din acest motiv, constructorii iau în calcul să utilizeze dirijabilele pentru transportul VIP-urilor şi să transforme aparatele de zbor în adevărate hoteluri printre nori. Viteza nu foarte mare va fi compensată de un confort ieşit din comun, dar şi de faptul că zborurile s-ar face la altitudini reduse. Imaginaţi-vă cum ar fi să zburaţi şi să vedeţi de aproape Munţii Stâncoşi, Marele Canion sau Muntele Rushmore, chiar în timp ce mâncaţi într-un restaurant uriaş de cinci stele? Cu aceste lucruri speră să îi convingă compania aviatică pe temerarii care ar alege să călătorească din nou cu un dirijabil. Primul astfel de aparat ar putea fi gata în 2016, dar producătorii estimează să aibă o flotă de 24 de dirijabile în 2020-2021.

Contele german din armata americană
Cel care a dat startul în istorie pentru plimbările cu dirijabilul a fost contele german Ferdinand Adolf Heinrich August Graf von Zeppelin. El a gândit un aparat de zbor plecând de la clasicul balon cu aer cald. Spre deosebire de acesta, dirijabilul inventat de Zeppelin era mult mai sigur datorită manevrabilităţii sale.
Von Zeppelin s-a născut la 8 iulie 1838, într-o veche familie de aristocraţi şi politicieni germani din Kostanz, landul Baden-Wurttemberg. Ca majoritatea înaintaşilor săi, tânărul Ferdinand a urmat cursurile prestigioasei Academii Militare Ludwigsburg, precum şi pe cele ale Universităţii din Tubingen. Apoi s-a înrolat în armata prusacă în anul 1858. Atras de mirajul Americii, în ciuda faptului că nu avea probleme financiare, în 1863 a plecat peste Ocean, unde a lucrat pentru Armata Unionistă. Din America a revenit ca să lupte pentru ţara sa în războiul franco-prusac, iar după război a fost trecut în rezervă din cauza unor critici aduse conducerii Ministerului Apărării de care aparţinea.

Dat afară din armată
Imediat ce s-a trezit la pensie, contele Zeppelin nu s-a apucat de excursii sau cure la băi, chiar dacă avea statut de pensionar. Era destul de tânăr - avea doar 44 de ani -, iar vârsta îl recomanda pentru o serie e activităţi... serioase. Astfel, contele s-a apucat de studiat aeronavele ghidate, într-o traducere aproximativă. Văzuse aceste mijloace de transport în urmă cu două decenii şi era mai mult decât fascinat de ele. Aşa că s-a gândit cum să le modernizeze. În calitatea sa de militar spera că, odată modernizate, aceste aeronave ar fi putut fi folosite în războaie. Plin de idei, a mers la foştii săi colegi care lucrau în conducerea Ministerului de Război şi le-a expus planurile. Doar că a fost ignorat total. Nimeni nu dădea doi bani pe ideile sale. Contele nu s-a lăsat însă. Deşi uşor dezamăgit, Zeppelin a început să construiască aparatul pe care şi-l imaginase şi, după doi ani, bătea din nou la uşa Ministerului de Război, dar a fost ignorat.

A mobilizat întreaga Germanie
Abia la 13 august 1898, contele reuşea să patenteze prima sa navă şi primul aparat de zbor. Se numea „Luftzug”, iar cei care au realizat valoarea proiectului lui Zeppelin au fost din Asociaţia Inginerilor Germani. Ajutat financiar de inginerii care au făcut o subscripţie publică, acesta a lucrat ani buni până să construiască un aparat pe care să îl şi folosească personal. Era vorba despre LZ-1, dirijabil care avea lungimea de 128 de metri şi care avea marele avantaj că nu doar zbura, ci şi ateriza destul de sigur. Apoi, după mai multe încercări, Zeppelin i-a convins în sfârşit pe regele Prusiei şi pe conaţionalii săi că invenţia sa merită toată lauda.
A contat mai ales faptul că, ajutat de noul prototip intitulat LZ-4 Graf Zeppelin, contele a reuşit un zbor de 12 ore, în care a traversat Elveţia. Dar el nu era deloc mulţumit. Cu toate că nu mai avea probleme financiare, temerarul inginer era conştient de limitele invenţiei sale. Şi, cu toate că în timp a perfecţionat-o, aceasta nu s-a bucurat de mare succes. Cu toate acestea, între 1910 şi 1913, dirijabilele Zeppelin au transportat peste 30.000 de pasageri, în zboruri de agrement deasupra Germaniei. Două evenimente au pus capăt producţiei în serie de dirijabile. În timpul Primului Război Mondial, cele 40 de dirijabile trimise să atace Londra au fost doborâte cu uşurinţă. Iar al doilea, tragica explozie a dirijabilului LZ-129 Hindenburg din anul 1937, în care şi-au pierdut viaţa 36 de persoane. Era prima cursă peste Ocean a acestui aparat.
Contele nu a trăit să vadă sfârşitul principalei sale creaţii. A murit cu 20 de ani mai devreme, în urma unei operaţii.

• Faptul că dirijabilele folosesc drept combustibil benzina obişnuită şi nu kerosenul, ca avioanele, poate fi un alt motiv pentru a fi alese de marile companii.

Dirijabilele care păzesc oraşul

Locuitorii unui mic oraş din statul american Utah au decis ca poliţiştii lor să fie ajutaţi de dirijabile. Acestea sunt dotate cu un pilot automat, dar pot fi manevrate şi de la sol la nevoie. Au la bord camere de filmat de mare precizie, care le permit oamenilor legii să vadă tot ce mişcă la sol. Dincolo de aspectul uşor retro, uriaşele aparate de zbor au avantajul că au o întreţinere mult mai mică în comparaţie cu elicopterele clasice.

• Un mare avantaj al dirijabilelor este acela că, datorită decolării verticale, nu au nevoie de o pistă specială în acest sens. Asta înseamnă că aceste aparate de zbor pot fi folosite să ducă provizii chiar şi în locurile afectate de catastrofe naturale, unde a fost distrusă infrastructura.

17-01-2450 de euro în jurul Parisului

Ca nişte europeni respectabili, şi francezii apreciază teribil plimbările cu dirijabilul, care pare că au devenit noua fiţă în materie de relaxare. Aproximativ 450 de euro de persoană plătesc cei care vor să vadă de sus împrejurimile Parisului. Ei au la dispoziţie o aeronavă de 75 de metri, care are o cabină cu ferestre uriaşe. Datorită acestora, cei 12 pasageri sunt răsfăţaţi cu privelişti de poveste. Cei care au experimentat deja o astfel de călătorie spun că merită toţi banii. Mai ales că dirijabilul, spre deosebire de avion, zboară la o altitudine mică şi cu o viteză mult mai redusă. Iubitorii unor astfel de călătorii speră că, în scurtă vreme, spaţiul aerian al Parisului se va deschide şi pentru dirijabile, astfel încât frumuseţile capitalei Franţei să poată fi văzute şi dintr-o nacelă.

• Explozia dirijabilului LZ-129 Hindenburg, cea mai mare catastrofă aviatică din 1937.