de Dana Purgaru
Epidemia de Ebola izbucnită din Guineea spre Sierra Leone și Liberia - vestul Africii - a provocat, în acest an, moartea a cel puţin 4.555 de persoane, din totalul de 9.216 de cazuri de infectare raportate, a anunţat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Decese cauzate de febra hemoragică Ebola s-au înregistrat în Guineea, Liberia, Sierra Leone, Nigeria, Senegal, dar şi în ţări civilizate precum Spania sau Statele Unite.
Închisoare doi ani pentru transmiterea bolii cu bună știință
Această epidemie reprezintă un real pericol şi pentru români, iar autorităţile au început să se pregătească pentru a face faţă unor eventuale cazuri de Ebola pe teritoriul ţării noastre. „Fără simptome, pacientul este monitorizat foarte atent 21 de zile de la întoarcerea în ţară. Dacă are cel mai mic simptom - febră, greaţă, vărsături -, atunci el este internat și izolat. În aeroporturi deja există fluturași, iar persoanele care intră în țară primesc acest fluturaș și au recomandarea să sune la 112 pentru informații”, a declarat Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”. „O persoană care transmite această boală cu bună știință este pasibilă de închisoare de până la doi ani și cu amendă penală”, a mai spus el. „Din păcate, avem niște experiențe care nu ne lasă să dormim foarte liniștiți, peste 400 de cadre medicale s-au îmbolnăvit și 232 au decedat în lume. Ne-am ridicat problema cum a fost posibil și am început să facem exerciții cu personalul, de îmbrăcat și dezbrăcat. Riscul e mai mare când personalul dezbracă echipamentul de protecție”, a completat medicul.
Se pregătește amenajarea unui spital mobil la Bucureşti
Adrian Streinu-Cercel a mai spus că se pregătește amenajarea unui spital mobil care va fi operațional în două săptămâni și va fi deservit de personalul medical de la Institutul „Matei Balș” și de la Spitalul Universitar. „Trebuie făcut un efort concentrat pentru a stăpâni valul epidemic din zonele și din țările africane lovite de Ebola. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, ne așteptăm la o răspândire a bolii pe întregul continent african, iar apoi pe celelalte continente, căci virusul nu ține cont de granițe. România este pregătită atât cât poate fi pregătită orice țară de pe această planetă în contextul acestui tip de infecție”, a declarat Streinu-Cercel.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, doctor Raed Arafat, a declarat că riscul privind apariția unor cazuri de Ebola în România e scăzut. „Rămânem la un risc scăzut, noi neavând curse directe, neavând contact direct, dar, normal, nu putem să excludem că pot să apară astfel de cazuri. Însă suntem la un risc scăzut și nu este niciun motiv de panică, la momentul actual, din partea populației”, crede oficialul.
Guvernul României a alocat 25 de milioane de lei Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și celui al Apărării, astfel încât acestea să se doteze cu echipamente de protecție. Combaterea virusului Ebola va fi inclusă în programele naţionale de sănătate, conform unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS).
Debutează ca o banală răceală
Perioada de incubare - intervalul dintre momentul infectării şi momentul în care primele simptome se prezintă - este cuprinsă între două şi 21 de zile, crescând riscul extinderii bolii. Infecţia cu virusul Ebola începe ca o răceală banală, dar continuă cu sângerări interne şi externe, dureri şi iritaţii. Temperatură ridicată, dureri de cap şi un gât iritat sunt primele semne că virusul Ebola intră în corp, atacând celulele sistemului imunitar şi lăsând în acelaşi timp impresia că este vorba despre o simplă răceală. Apoi, o persoană bolnavă va suferi de dureri în tot corpul, durere abdominală cronică şi vomă. O iritaţie apare apoi pe trunchi, extinzându-se rapid către cap, mâini şi picioare. Pe măsură ce boala progresează, ochii victimelor se înroşesc, pentru că vasele mici de sânge se sparg, provocând sângerare din ochi, urechi, gură şi din alte orificii. Virusul distruge aceleaşi celule ca şi cele ţintite de HIV, deşi infecţia cu Ebola este mai agresivă, eliminând celulele sistemului imunitar aflate în formare. În doar câteva zile, pacientul ajunge la punctul critic - momentul în care fie începe să îşi revină, fie trece în faza fatală, febra hemoragică. Cei care supravieţuiesc trebuie să facă analize în mod regulat, pentru a se asigura că virusul nu mai este prezent în fluidele din corp.
Rata de deces: 90%!
Virusul are o rată de deces de 90% şi este extrem de contagios. Se transmite prin contact direct interuman apropiat sau prelungit, mai ales în familii, cel mai probabil prin contactul cu sângele, fluidele (secrețiile sau excrețiile - urina, dar mai ales cu saliva) persoanei infectate. Transmiterea indirectă se face prin refolosirea acelor de seringă, seringilor pentru inoculări sau a altor materiale contaminate sau prin înțepături accidentale. În plus, Ebola se poate transmite prin contact direct cu sângele, secrețiile, organele sau cu fluidele biologice ale maimuţelor ori ale altor animale găsite bolnave sau moarte sau prin consumul de carne crudă provenită de la aceste animale. Un lucru mai puţin ştiut este faptul că infectarea se poate face şi prin manipularea și consumul fructelor contaminate cu saliva liliecilor frugivori infectați. De asemenea, este posibil să se transmită pe cale sexuală - virusurile persistă în spermă timp de trei luni de la dispariţia simptomelor de boală.
Până în prezent nu s-a găsit niciun leac
Virusul Ebola este asociat cu o morbiditate și o mortalitate foarte mari printre pacienții care prezintă boala clinică. Persoanele care supraviețuiesc timp de două săptămâni au o convalescență îndelungată (câteva săptămâni sau luni) și dificilă. Nu există în prezent un vaccin care să asigure protecţia împotriva virusului. Canada a trimis la Geneva peste 1.000 de doze ale unui vaccin experimental oferit OMS.
Sursa naturală este o specie de liliac
Infecția cu virusul Ebola este o zoonoză (boală infecțioasă transmisibilă de la animale la om și invers). Rezervorul natural al virusului Ebola nu este încă clar identificat. În Africa se crede că liliecii frugivori sunt posibile gazde naturale ale virusului Ebola.
Virusul a fost detectat în carcasele de gorile, cimpanzei și antilope de pădure în perioada epidemiilor din 2001 și 2003, care, mai târziu, au devenit sursa de infecții umane. Însă, primatele nu sunt considerate a fi rezervorul, ci mai degrabă gazde accidentale ale virusului, ca și ființele umane.
A apărut prima oară în 1976, lângă Râul Ebola
Virusul Ebola la om a apărut pentru prima dată în 1976, în două epidemii concomitente, una în Zair (Republica Democrată Congo), cauzată de specia Zair a virusului Ebola, și alta în Sudan, cauzată de specia Sudan. Epidemia din Sudan a provocat 284 de cazuri de îmbolnăviri, cu o rată a mortalității de 53%. Epicentrul epidemiei din Zair a fost în orașul Yambuku, în apropierea Râului Ebola, care a dat numele acestui nou virus. Această epidemie, mai gravă decât cea din Sudan, a provocat moartea a 284 de persoane dintr-un total de 318 bolnavi declarați (rată de mortalitate de 89%). După un caz izolat survenit în 1977 în satul Tandala din Zair, o nouă epidemie cu specia Sudan a apărut din nou în orașul Nzara, în 1979, cu 34 de cazuri de îmbolnăviri și 22 de decese. După o perioadă de 15 ani, în care nu a fost notificat niciun caz, virusul Ebola a reapărut aproape simultan în trei țări. Mai întâi în iunie 1994, când un etolog elvețian s-a contaminat făcând o autopsie unui cimpanzeu infectat, găsit mort în pădurea Taï din Coasta de Fildeș.
O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și în regiunea înconjurătoare în 1995, în sud-vestul Republicii Democrate Congo. Această epidemie, care a provocat decesul a 256 de oameni dintr-un total de 315 bolnavi (mortalitate de 81%), a afectat în principal personalul spitalicesc. Alte trei epidemii cu specia Zair au afectat nord-estul Gabonului în mod succesiv între 1994 și 1997, prima în 1994, a doua în 1996 (din cauza consumului de carne de maimuţă) şi a treia între 1996 și 1997. Perioada 2000-2008 a fost marcată de epidemii care au avut loc în mai multe țări precum Gabon, Republica Democrată Congo, Sudan şi Uganda, având la bază, se pare, contactul cu carcasele infectate de gorile, cimpanzei și antilope. Însă, cea mai mare epidemie de febră hemoragică Ebola se petrece acum, în 2014!
Armă biologică de categoria A
Virusul Ebola este clasificat ca armă biologică de categoria A, conform nomenclatorului agenților patogeni cu potențial bioterorist. Pentagonul se temea, încă de la sfârșitul anilor ’70, că virusul Ebola poate fi folosit ca o armă bioteroristă, iar în acest moment există mai multe teorii ale conspiraţiei care susţin că epidemia la care asistăm în zilele noastre ar fi fost orchestrată fie de Rusia, fie de SUA. Totuşi, specialiștii cred că nu este niciun risc major ca evoluţia să fie una fulminantă la nivel global, deoarece, deşi are o rată de letalitate de până la 90%, febra hemoragică Ebola este mai puțin contagioasă decât alte boli virale.