Main menu

header

cotnari wide

690 3 1de Călin Popa şi Adrian Barna

Omul modern are o relație foarte complicată cu mâncarea și acest aspect a generat epidemii de obezitate și diabet, tot felul de adicții alimentare și, pentru mulți, stilul de viață „trăiesc ca să mănânc”. La o privire de ansamblu, însă, vârstele alimentației oamenilor au reguli simple...

De la 1 la 10 ani - depășirea „nazurilor” și controlul porțiilor

Dorința de a mânca, felul organismului de a ne spune că are nevoie să fie hrănit, nu este decât o parte a apetitului omului contemporan. Cercetări recente au pus în evidență industrii de miliarde și metode sofisticate de a-i face pe oameni să mănânce atunci când nu le este foame. Totul începe din prima copilărie, de la cea dintâi vârstă a alimentației, care se întinde până la 10 ani. Această etapă include o creștere rapidă, cu nevoi dietare speciale, dintre care unele se pot întinde toată viața ca preferințe alimentare. Părinții conștienți și insistenți știu să-și determine copiii să depășească „nazurile” la anumite alimente altfel foarte sănătoase, în general legumele. Tot la această vârstă se introduce controlul porțiilor, ca un reflex prin care cei mici își urmează propriul apetit și nu principiul „golește farfuria”. De asemenea, este vârsta la care junk-food poate deveni (sau nu) stăpânul unei persoane.

Adolescența și capcanele sale

Între 10 și 20 de ani, hormonii pot întinde numeroase capcane din perspectiva apetitului. De asemenea, continuarea nocivului obicei de a consuma junk-food doar din motive de apartenență la „gașcă” și predispoziția la a nu supraveghea porțiile și mai ales orele la care se ia masa sunt defecte foarte greu, dacă nu chiar imposibil de reparat la vârsta adultă. Acum ia formă stilul de viață care nu are repercusiuni doar asupra adolescenților, ci și asupra generațiilor viitoare, ai căror părinți vor fi acești tineri. Cercetările prezente arată faptul că fetele sunt mai predispuse la deficiențe nutriționale, în special din cauza presiunii social media, precum și a biologiei reproductive specifice. Iar lucrurile se agravează dacă adolescenta suportă o sarcină și naște un copil, întrucât propriul organism al tinerei intră în competiție pentru hrană cu fătul...

Tinerețea poate însemna multe kilograme în plus

690 3 2Ca tineri adulți, foarte mulți își schimbă stilul de viață. Termină studiile, își caută un job, își fac familii și case stabile. Dacă pe de o parte aceste aspecte sunt benefice pentru starea de bine și pentru confortul social al unui tânăr, pe de altă parte, numeroase studii riguroase pun în evidență faptul că în paralel predispun la acumularea de kilograme - de la mesele copioase și multele gustări la statutul de părinți și sedentarismul. Odată depusă, grăsimea devine extrem de greu de eliminat. Semnalele pe care le transmite organismul atunci când este supraalimentat sunt suficient de slabe pentru a genera un cumul de kilograme ce se poate transforma rapid în obezitate. Este foarte simplu să mâncăm prea multă înghețată, de exemplu, în condițiile în care grăsimea din organism nu transmite creierului senzația că s-a depășit limita, notează BBC. Poate tocmai de aceea multe terapii pentru slăbit includ felul în care poate fi controlată sațietatea.

Stresul și suprahrănirea în decada 30-40

Studiile în domeniul nutriției au pus în evidență faptul că stresul schimbă obiceiurile alimentare în cazul a 80% din populația adultă, mai precis la cei cu vârste între 30 și 40 de ani. Cele două extreme la care se poate ajunge sunt la fel de periculoase: poate interveni suprahrănirea sau dimpotrivă, privarea de nutrienți atunci când presiunea psihică generează pierderea primejdioasă a poftei de mâncare. În timp ce dependența de hrană manifestată la această vârstă este o noțiune relativă, pe care mulți cercetători nici nu o consideră ca fiind existentă pentru că sunt atâtea persoane stresate care își gestionează totuși nutriția, nici pierderea apetitului până la a dăuna organismului nu poate fi pe deplin explicată. Potrivit multor experți, totul este o chestiune de voință și de trăsături de caracter cum sunt autodisciplina și atitudinea.

La 50 de ani, masa poate aduce boala

690 3 3Oamenii sunt ființe ale obiceiurilor și continuă să creadă că ceea ce le place să mănânce nu le poate dăuna chiar dacă înaintează în vârstă. Ca urmare, mulți nu renunță la felurile favorite, dar în preajma vârstei de 50 de ani, mâncarea preferată poate aduce boala. Există suficiente dovezi științifice în sprijinul realității că dieta la această vârstă decide starea de sănătate, astfel încât în era informației nimeni nu mai poate spune că nu a știut. În plus, organismul trimite și semnale care pot fi citite cu ușurință. Potrivit specialiștilor, aceasta este decada al cărei stil de alimentație decide speranța de viață a unei persoane și când simpla combatere a colesterolului crescut poate face diferența între o viitoare pensionare activă sau un infarct invalidant.

„Mâncarea reprezintă tot ceea ce suntem.

Este o extensie a sentimentului național, etnic, a istoricului personal, a provinciei și regiunii din care provenim, a bunicilor...“ (Anthony Bourdain, chef)

Secretele dietare ale îmbătrânirii sănătoase

După vârsta de 50 de ani, majoritatea preocupărilor țin de micșorarea masei musculare și a densității osoase, aceasta din urmă în special în dreptul femeilor. Alături de dieta bogată în proteine și atent monitorizată, mișcarea este cel mai bun medicament. Odată cu depășirea vârstei de 60 de ani, cruciale devin menținerea stilului de viață sănătos și calitatea vieții. În această ecuație intră nutriția adecvată, întrucât vârstnicii pot manifesta o lipsă a poftei de mâncare ce îi poate priva de nutrienții necesari și îi poate duce spre o fragilitate care să o dubleze periculos pe cea generată de vârstă.