Main menu

header

cotnari wide

de Călin Popa şi Raluca Ogaru703 3 3

Obezitatea, rezistența la insulină și obiceiurile alimentare care dau dependență se extind până la a treia generație a persoanei care consumă grăsimi în exces, arată un studiu de dată recentă.

Obezitate infantilă, diabet, preferință pentru junk-food

Potrivit unei cercetări ale cărei rezultate au fost publicate în revista „Translational Psychiatry”, efectele negative ale consumului de grăsimi nesănătoase în exces se extind asupra urmașilor unei persoane până la a treia generație. Astfel, în cadrul unor teste pe animale de laborator, s-a constatat faptul că obezitatea infantilă, predispoziția la a dezvolta diabet sau preferința pentru junk-food apar inclusiv la nepoții celor care fac abuz de grăsime. Mai precis, la a doua generație s-au observat sensibilitatea crescută a organismului și tendința de a prefera medicamentele, iar la a treia generație existau modificări de metabolism și obezitate de la vârsta cea mai fragedă.

Hrănirea la sân, o șansă reală la o viață sănătoasă

Cercetătorii din Zürich, Elveția, au pus în evidență în premieră faptul că în special pe linia maternă se transmite cel mai ușor tendința de obezitate, deși nici tații nu sunt excluși, iar pericolul este sporit de urmașii de sex masculin. „Pentru a combate epidemia curentă de diabet, cercetarea noastră este în poziția de a furniza informații importante cu privire la extinderea pe termen foarte lung a urmărilor proastei alimentații. De aici se pot întări campaniile care să încurajeze hrănirea la sân a copiilor, pentru a le da și lor, și urmașilor lor, o șansă reală la o viață sănătoasă”, explică experta Daria Peleg-Raibstein.

Înlocuirea grăsimilor saturate scade riscul de boli cardiovasculare

În secolul al XX-lea, multe boli grave au înregistrat o prevalență din ce în ce mai mare - epidemia bolilor cardiace a început în jurul anilor ’30, cea a obezității în jurul anului 1980, iar diabetul din 1990. În 1977, dieta low-fat a început să fie recomandată în SUA. Pe măsură ce grăsimile naturale au fost înlocuite cu uleiuri vegetale procesate, de tipul margarinei, au explodat cazurile de boli metabolice, care au ajuns probleme grave de sănătate publică. Grăsimile saturate au fost considerate de-a lungul timpului grăsimi nesănătoase, fiind asociate cu riscul de boală cardiovasculară. O analiză extinsă și riguroasă a 21 de studii, efectuate pe un total de aproape 350.000 de participanți, a demonstrat că prin înlocuirea unei cantități de grăsimi saturate cu cele polinesaturate, riscul de boli cardiovasculare scade cu până la 27%.

Grăsimile transartificiale sunt cele mai periculoase. Acestea sunt create prin introducere de molecule de hidrogen în uleiurile vegetale, ceea ce transformă uleiurile din stare lichidă în stare solidă, cu o consistență similară grăsimilor saturate

Minimum din totalul valorii energetice a dietei

Grăsimile au devenit un subiect controversat de-a lungul timpului. Sondajele arată că două treimi dintre americani - populația în care supraponderalitatea ajunge la 60% - nu știu care este diferența dintre grăsimi și colesterol. Societatea Americană a Inimii recomandă ca doar 5%-6% din valoarea energetică din dietă să fie constituită din grăsimi saturate, întrucât aportul de grăsimi determină un risc cu 46% mai mare de apariție a diabetului zaharat.