Main menu

header

512 14 1de Cătălina Tăgârță

Începând de anul viitor, românii vor putea să îşi măsoare singuri tensiunea arterială, fiind nevoiţi să apeleze la medici doar atunci când este cu adevărat nevoie. În acest sens, de la 1 ianuarie este disponibilă o aplicaţie online de autodiagnostic al hipertensiunii. Proiectul a fost conceput de Societatea Română de Cardiologie, organizaţie ce îşi propune să iniţieze şi un program naţional privind resuscitarea cardiorespiratorie în şcoli. Potrivit statisticilor, 60% dintre decesele înregistrate în ţara noastră sunt cauzate de bolile de inimă, media europeană fiind de 46%.

Anual, 15.000 de români fac infarct

Impactul bolilor cardiovasculare este din ce în ce mai mare, numărul cazurilor crescând alarmant. Dacă în 1965 erau înregistrate 1.858 de decese anual, în 2012, numărul acestora a depășit 11.000. Cardiopatia ischemică este principala cauză de deces, iar la fiecare nouă minute un pacient român este diagnosticat cu sindrom coronarian acut. Speranța de viață este mai mare la femei, dar mai mică decât în alte țări. Spre exemplu, românii mor cu zece ani mai devreme decât francezii, potrivit doctorului Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie. „În România, realitatea este percepută invers. Deși aproximativ 15.000 de români fac infarct anual și bolile cardiovasculare au consecințe foarte grave, nivelul de interes al românilor este mai mic decât față de cancer”.

„Fumatul, singurul drog comercializat și legalizat în România”

De asemenea, specialiștii avertizează că 60% din timpul care se pierde de la debutul infarctului și până la primirea tratamentului este cauzat de necunoașterea simptomelor. Neștiind să identifice corect semnele alarmante ale bolii, românii pierd timp prețios și sună abia târziu la numărul unic 112. O altă verigă slabă este modul de a educa pacientul ce să facă după infarct. Specialiștii iau în calcul posibilitatea ca fiecare român să-și verifice singur tensiunea arterială, ajutându-se de un aparat obișnuit și de un program online. Dacă două date introduse consecutiv nu au valori bune, persoana primește indicația să-și monitorizeze tensiunea timp de o săptămână, iar dacă tot apar nereguli, abia atunci este îndrumată către medic. Dar verificarea nu este suficientă. E nevoie să se adopte un stil de viață sănătos, să se facă mișcare în mod regulat și să se renunțe la fumat. „Legea pentru controlul tabagismului n-a mai fost modificată din 2005. Nu doar că nu se aplică legea, dar există o relaxare teribilă în acest sens. Unul din trei români fumează, prin urmare unul din zece români suferă de emfizem pulmonar; iar după vârsta de 45 de ani, majoritatea fumătorilor dispar din peisaj. Din păcate, fumatul este singurul drog comercializat și legalizat în România”, a spus Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, subliniind că țigările nu dăunează doar plămânilor, ci și inimii.

Speranța de viață, mai mare în rândul nefumătorilor

Anual, sume enorme din bugetul alocat domeniului sănătății se duc pe tratamentul bolilor cauzate de fumat, indiferent că pacienții sunt ai pneumologului, cardiologului și așa mai departe. Ce e de făcut? Răspunsul este unul singur: prevenție. „E mai ieftin să intervenim când boala încă nu a apărut. Când i-am spus copilului meu, care este în primul an la liceu, că intenționez să fac o campanie de informare și prevenție antifumat, răspunsul lui m-a uluit: «Prea târziu, poate dacă făceai asta în școala generală...» Realitatea e tristă, dureroasă: mai bine de jumătate dintre elevii de clasa a IX-a fumează. Iar când vine vorba despre afecțiuni cardiovasculare - fiindcă evenimentul este dedicat acestui domeniu -, speranța de viață la cinci ani a fumătorilor este mai mică decât a nefumătorilor. În circa 40 de minute, de când ne-am reunit cu toții, circa zece conaționali de-ai noștri au murit printr-o boală cardiovasculară. Haideți să ne unim și să facem ceva împreună pentru ceilalţi oameni care au rămas”, a declarat și doctor Ioan Mircea Coman.

La secțiile ATI suntem înaintea nemților

E adevărat că românii se numără printre codașii Europei când vine vorba despre mortalitatea din cauze cardiovasculare, însă există și domenii unde țara noastră are un loc fruntaș. Plus că, în ultimii ani, tot mai mulți specialiști români au fost recunoscuți în străinătate și chiar invitați să ocupe funcții importante în instituții de renume. „Cu opt luni în urmă am acceptat provocarea de a veni la Ministerul Sănătății într-o funcție administrativă, direct de pe secția de ATI - Anestezie, Terapie Intensivă. E adevărat că sistemul sanitar are multe probleme, dar eu sunt de părere că trebuie să facem totuși ceva care să rămână. Așa cum mortalitatea a scăzut în secțiile de ATI sub nivelul din Germania, la fel se pot lua măsuri și pentru celelalte specializări. Însă, când vine vorba despre prevenție, misiunea medicului se termină la ieșirea pacientului din cabinet. De aici încolo, bolnavul trebuie să dea și el dovadă de responsabilitate”, a declarat doctor Dorel Săndesc.

OMS solicită prezenţa la două ore de resuscitare pe an

Potrivit specialiștilor prezenți la evenimentul „Programul Societății Române de Cardiologie”, în Norvegia, nimeni nu-și ia diploma până nu învață să resusciteze. „În săptămâna «Școala Altfel», copiii pot veni alături de noi, să vadă ce facem. În septembrie am avut o astfel de acțiune, care s-a numit «Ora de Cardiologie»”, a declarat doctorul Ioan Mircea Coman. De asemenea, potrivit reprezentantului Ministerului Sănătății Dorel Săndescu, OMS solicită prezența la doar două ore de resuscitare pe an, deci nu ar fi un lucru imposibil de realizat dacă ar exista implicare din partea Ministerului Educației. Prevenția înseamnă nu doar vieți câștigate, ci și bani economisiți.

„România ocupă locul patru, din coadă, în ceea ce priveşte speranţa de viaţă. La bărbaţi, aceasta este undeva la 70-71 de ani, iar la femei, cam pe la 78 de ani, comparativ cu Franţa, Cipru, Spania, Olanda, Suedia, unde speranţa de viaţă este de minimum 80 de ani la bărbaţi, şi de minimum 85-86, la femei“ (doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu)