de Diana Tudor
Cancerele digestive sunt rezultatul unui stil de viață nesănătos, al unei alimentații excesive și necorespunzătoare, care ne afectează lent, dar sigur. Astfel, orice persoană trecută de vârsta de 50 de ani trebuie să fie proactivă și să realizeze o colonoscopie anual, mai cu seamă cele care se regăsesc în descrierea de mai sus. Vă invităm să citiți în continuare sfaturi din partea conf. dr. Ion Daniel (medalion), medic primar chirurgie generală, șeful Clinicii Chirurgie III, Spitalul Universitar de Urgență București, pentru a afla care sunt obiceiurile care conduc la această boală și ce putem face pentru a o preveni.
Un kilogram de carne preparată la grătar, echivalentul a 600 de țigări
- La ce tipuri de cancere ne referim atunci când spunem cancere digestive?
- Ca medic de chirurgie generală, mă confrunt foarte des la spital cu diverse cazuri de cancere digestive: cancer esofagian, cancer gastric, cancer colorectal, cancer de pancreas, cancer de stomac și cancer de ficat, dintre care cel mai frecvent este cancerul colorectal.
- Există un element comun tuturor acestor boli care conduce la apariția lor?
- Este greu să precizez un singur element, pentru că, de fapt, este vorba despre un mozaic de obiceiuri care formează un stil de viață nesănătos. În primul rând, trebuie să amintim de supraalimentație și de consumul excesiv de proteine. În societatea actuală, supraalimentația este privită ca un apanaj al bunăstării. A avea masa plină de Sărbători este un semn de bunăstare materială. Dacă analizăm mai atent, acest lucru înseamnă și o intoxicare cu alimente care mai de care mai bogate în grăsimi nesănătoase. Să luăm, spre exemplu, carnea, care este nelipsită de pe mesele românilor fie că este Paștele, Crăciunul, Anul Nou sau în afara oricărei sărbători. Este important să știți că un kilogram de carne preparată la grătar generează o substanță puternic cancerigenă, numită benzpiren, care se regăsește pe crusta cărnii și care echivalează cu 600 de țigări fumate de o singură persoană. De asemenea, afumarea alimentelor în diverse forme și grade generează nitriți și nitrozamine, substanțe cancerigene, care concură la apariția acestei boli teribile.
„Reduceți consumul de carne!”
- Atunci cum este recomandat să consumăm carnea și în ce cantitate?
- Un organism adult nu are nevoie de mai mult de 50-100 g de carne pe zi, iar aceasta este recomandat să fie consumată fără prelucrare termică la peste 150 de grade Celsius și fără prăjire, ci preparată la abur. De aceea, sfatul meu este ca persoanele preocupate de sănătatea lor, care vor să preîntâmpine apariția unei astfel de boli, să micşoreze consumul de carne de la 200-250 g/zi la doar jumătate din această cantitate. Un al doilea element de protecție ar fi dublarea consumului de salată, care conține antioxidanți naturali. De asemenea, este important să avem perioade de abstinenţă alimentară, iar în acest sens posturile cu semnificație religioasă sunt de un real folos pentru organism.
- Ce alte alimente sunt nocive pentru organism?
- Alimentele sunt cu atât mai sănătoase, cu cât sunt mai puțin prelucrate și modificate față de starea lor naturală. Procesarea alimentară este cea care le face să devină mai puțin sănătoase sau chiar nocive. Nu pledăm pentru excluderea completă a prelucrării alimentelor, ci doar realizarea acestui proces în limite rezonabile. Să luăm, spre exemplu, cazul unui cartof, care este un aliment extrem de bun și de sănătos. Conține amidon, care este o formă de zahăr ce produce energie, are vitamine și potasiu. Industria alimentară îl prelucrează atât de mult, încât acesta devine o bombă calorică. Doi cartofi, adică echivalentul a aproximativ 200 g, au circa 150 de calorii. În momentul în care fierbem aceşti cartofi şi adăugăm unt, le dublăm cantitatea de calorii și ajungem la 300-400 de calorii. Atunci când îi consumăm prăjiți, numărul de calorii crește la 500, iar dacă din aceşti doi cartofi se obţin chipsuri, împreună cu arome, cu uleiuri și conservanţi, se ajunge la nu mai puțin de 800 de calorii. De la un aliment simplu, sănătos și accesibil, se ajunge la un aliment extrem de nesănătos, pentru care plătim și un preț mult mai mare.
Sângerarea digestivă și balonarea persistentă - semne de boală
- Cum se manifestă cancerele digestive?
- Cancerele digestive evoluează mult timp fără simptomatologie clară. Din momentul naşterii primei celule canceroase şi până la formarea unei tumori vizibile cu ochiul liber pot trece ani - doi ani, în medie, pentru cancerele intestinului gros sau un interval mai lung la pacienţii în vârstă. De asemenea, de la apariţia tumorii vizibile şi până la primele semne de boală, pot trece luni sau chiar ani, în funcţie de localizare şi de tipul de cancer. Chiar după apariţia primelor simptome, acestea sunt nespecifice şi puse, de obicei, în seama altei afecţiuni. De aceea, este bine ca unele investigaţii să fie efectuate periodic, chiar la indivizi aparent sănătoşi. În caz contrar, se poate ajunge în situaţia diagnosticului în stadii tardive ale bolii. Cele mai alarmante simptome ale cancerelor digestive, care trebuie să îndrume de urgență pacientul către medic sunt: orice disconfort digestiv care durează mai mult de una-două săptămâni, sângerarea digestivă și balonarea persistentă.
- Vorbiți-ne despre diagnosticarea cancerelor digestive.
- Investigaţiile ar trebui să înceapă cu analizele uzuale de sânge şi cu o ecografie abdominală. Unele celule canceroase secretă anumite substanţe caracteristice, numite marcări tumorali, care pot fi decelate în sânge prin analize speciale. Extremităţile tubului digestiv sunt relativ uşor de cercetat prin endoscopie digestivă superioară sau prin colonoscopie. În anumite cazuri, pot fi necesare şi investigaţii mai ample, cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară, tomografia computerizată sau scintigrafia. Diagnosticul de cancer digestiv este stabilit în urma examenului histopatologic, care presupune realizarea unei biopsii. Evoluţia cancerelor digestive depinde de o seamă de factori precum localizarea, tipul histopatologic sau capacitatea de apărare a organismului.
- Cum tratăm cancerele digestive?
- Unele cancere digestive sunt mai agresive, cum ar fi neoplaziile biliare sau gastrice, altele evoluează mai blând, cum ar fi cele colorectale. Acestea din urmă sunt cel mai frecvente, dar și cu posibilitățile de tratament cel mai eficiente. Deseori, îndepărtarea completă a tumorii asigură şi vindecarea definitivă, mai ales în cazurile incipiente de boală. Chirurgia este însă doar o parte din tratamentul acestei boli, care mai include și proceduri radiologice, chimioterapie, tratamente imunologice. Posibilitățile moderne de tratament oferă șanse de vindecare pacienților, însă este foarte importantă diagnosticarea precoce.
„Mâncaţi fructe şi legume în stare naturală“
- Ce trebuie să mâncăm pentru a evita apariția cancerelor digestive?
- Este de preferat să consumăm cereale, fructe și legume în stare naturală, fără prelucrare, fără a fi trecute prin mixer sau blender, deoarece, în general, prelucrarea alimentelor le scade din valoarea nutritivă. În felul acesta evităm să pierdem proprietățile lor benefice: fibrele, vitaminele și antioxidanții. Sfatul meu este să adoptăm o alimentație cât mai simplă, chiar rudimentară, deoarece este un element de protecție și de sănătate.