Main menu

header

cotnari wide

671 14 1de Valeria Roman şi Monica Beleneş

Vești bune pentru bonavii cu hepatita C. Protocolul de prescriere a tratamentelor fără interferon acordate gratuit acestor pacienți, în baza contractelor cost-volum-rezultat derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) până la finalul lunii mai 2018, a fost simplificat și clarificat, astfel încât medicii să poată oferi soluții de tratament tuturor pacienților.

12.000 de pacienți vor fi tratați până la sfârșitul lunii aprilie

Contractele în vigoare sunt destinate pentru tratamentul a 10.000 de pacienți care au stadiile de fibroză F2, F3 și F4 și pentru 2.000 de pacienți care suferă de ciroză hepatică decompensată, cu virusul hepatitic C. „Recent, Comisia de specialitate din Ministerul Sănătății a revizuit protocoalele terapeutice de prescriere a tratamentelor și sperăm ca noua formă a acestor protocoale să fi clarificat nelămuririle care s-au format. Deși limitele financiare ne-au impus să etapizăm tratamentul fără interferon în funcție de stadiul fibrozei pacienților, în primul contract cost-volum-rezultat am reușit să tratăm 5.800 de pacienți, iar în actualul contract în derulare, care se încheie la sfârșitul lunii aprilie, avem o țintă de 12.000 de pacienți”, a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele CNAS.

Nu se mai acordă doar prin investigația „Fibromax”

Conform noilor reglementări, medicii specialiști pot lua în calcul stadiul de fibroză relevat de investigațiile pe care pacientul le-a făcut anterior prezentării la medic pentru obținerea tratamentului. Până la apariția acestei reglementări, gradul de fibroză, elementul cel mai important în baza căruia se stabilește accesul la tratament, putea fi atestat doar de „Fibromax”, investigație realizată în baza unui voucher gratuit acordat de medic. Această modificare a intervenit din cauza deselor situații în care pacienții reclamau faptul că stadiul de fibroză indicat de analiză era diferit de cel al investigațiilor anterioare. De asemenea, protocoalele lasă acum la aprecierea medicului specialist necesitatea efectuării unor investigații, care în forma inițială protocoalelor terapeutice erau obligatorii pentru toți pacienții, spre exemplu endoscopia. Modificările aduse protocoalelor terapeutice asigură un acces mai bun la tratament pacienților cu hepatită C care se înscriu în criteriile de eligibilitate prevăzute de contractele în vigoare. Mai mult, faptul că acum medicul specialist este cel care decide asupra necesității efectuării unor anumite investigații pentru diagnosticarea corectă a pacienților duce la scurtarea timpului de întocmire a dosarelor și, implicit, la un acces mai rapid la tratament.

Accesibil în 11 centre din țară

Tratamentele fără interferon se acordă în 11 centre din țară. Este vorba despre unități sanitare din: București, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara, Galați, Iași, Târgu-Mureș, Brașov, Oradea și Sibiu. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) solicită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de hepatita C, indife- rent de stadiul în care se află.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România solicită Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii ca, în cadrul noului contract cost-volum-rezultat, să ia în considerare accesul la tratamentul fără interferon pentru toţi pacienţii care suferă de hepatită C, indiferent de stadiul în care se află

Ce este boala şi cum se transmite

Hepatita C este o boală transmisibilă pentru care nu există vaccin. Peste 70% dintre persoanele care suferă de această afecțiune nu prezintă simptome evidente. Vestea bună este că hepatita C este tratabilă și vindecabilă. În anul 2017, 99,32% dintre pacienții tratați de infecție HCV cu tratamente inovatoare s-au vindecat. Hepatita virală C este cauzată de infecția cu virusul hepatitic C (VHC), care determină inflamația și lezarea ficatului.

Virusul (VHC) se transmite prin sângele unei persoane infectate, prin utilizarea de instrumentar nesterilizat corespunzător - ace, seringi şi alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic - și poate veni în contact cu sângele prin folosirea în comun a obiectelor de igienă personală (periuţe de dinţi, aparate de ras, truse de manichiură etc.). Virusul hepatitic C supraviețuieşte în sângele uscat până la trei luni. Mai rar, se transmite prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată sau de la mamă la făt. Este bine de știut că hepatita C nu se transmite prin aer, strănut, tuse, îmbrățișări, sărut, apă sau alimente, tacâmuri, veselă, pahare sau folosirea în comun a toaletelor.

Analizele VHC pot fi prescrise de medicul de familie

În conferința de presă de săptămâna trecută, prof. dr. Adrian Streinu Cercel și ministrul Sănătății, Sorina Pintea, au făcut bilanțul acțiunilor întreprinse pentru depistarea și diagnosticarea hepatitei C pe 2017 și au lansat noi provocări pentru 2018. Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), România are cea mai ridicată rată a prevalenței infecției cu VHC din Uniunea Europeană - 3%, din cauza nivelului scăzut de informare și de conștientizare privind această afecțiune în rândul populației. Astfel, se estimează că peste 650.000 de persoane ar fi infectate cu VHC, circa 80%, cu replica virală, 99% apar în genotipul 1b, acestea fiind asociate cu risc mai crescut de apariție a cirozei hepatice, și peste 550.000 de persoane ar avea boală activ progresivă. De aceea, pe viitor se urmărește extinderea testării populației, asigurarea accesului larg la terapii antivirale eficiente, educarea generală, deschiderea testării la nivel de medic de familie și de spitale, eliminarea criteriilor de acces la tratament și aplicarea principiului: „Primul depistat, primul tratat”. Pacienții neasigurați depistați pozitiv vor trebui să facă dovada că nu au venituri la medicul de familie, iar apoi vor primi un cod, pentru a putea intra pe tratament.