de Călin Popa şi Daniel Alexandrescu

Milioane de oameni își pierd viața în fiecare an ca urmare a efectelor poluării atmosferice și alaiului de boli pe care le generează. Deși mici și „locale”, există anumite modalități, recomandate de experții în mediu înconjurător, prin care putem diminua aceste urmări grave, de multe ori fatale.

De la insomnie la cancer

Poluarea este, în linii mari, contaminarea mediului cu materiale care pot influența negativ funcția naturală a ecosistemelor și care sunt dăunătoare sănătății oamenilor. În ultimele decenii, activitățile umane au generat cele mai mari cantități de substanțe poluante. Întrucât acestea afectează atât calitatea aerului, cât și a apelor și a solului, efectele asupra sănătății populației au crescut considerabil, ducând la ridicarea ratei deceselor premature. De multe ori însă, afecțiunile cauzate de substanțele toxice nu sunt conștientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial. Principala problemă în ceea ce privește poluarea o reprezintă calitatea aerului, care a scăzut considerabil, în special în zonele urbane. Potrivit unor estimări ale Organizației Mondiale a Sănătății, peste șapte milioane de oameni mor, anual, din cauza poluării atmosferice, fiind accentuată și de poluarea aerului din locuințe. Lipsa aerului curat poate avea efecte negative asupra întregului organism, pornind de la tulburări ale somnului până la dezvoltarea unor tumori canceroase.

Folosiți străzile secundare

Potrivit specialiștilor din domeniu, particulele care contaminează aerul și temperaturile ridicate afectează inima, sistemul nervos central și funcția respiratorie, efect care mărește riscul apariției unor boli vascu- lare și atacului cerebral. Aerul poluat cauzează și diverse alergii, care pot degenera în astm bronșic. Expunerea la diverse tipuri de poluanți, inclusiv parfumuri și solvenți, poate duce la sensibilitatea chimică multiplă, cunoscută și ca „boala de mediu”, ce se manifestă asemănător reacțiilor alergice. Printre elementele care duc la poluarea atmosferică se numără particulele, ozonul, monoxidul de carbon, azotul, dioxidul de sulf, benzenul și plumbul, iar printre surse se află autovehiculele, fabricile, șantierele în construcții, drumurile nepavate sau instalațiile de încălzire. Expunerea la unele dintre aceste elemente poate avea efecte fatale asupra omului. Ce este de făcut? Specialiștii recomandă mici gesturi zilnice. De pildă, folosirea străzilor secundare. Cercetătorii au analizat nivelurile de poluare de pe arterele principale din Londra și au descoperit că folosirea unei străzi lăturalnice poate reduce expunerea la poluare cu până la 60%. Dacă de obicei mergeți pe jos sau cu bicicleta pe o stradă aglomerată sau vă duceți copiii la școală printr-un nod de trafic, merită să căutați străzile secundare pe care le puteți folosi.

Un pas înapoi la trecerile pentru pietoni

În Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în care Uniunea Europeană și statele sale membre au introdus politici și măsuri privind calitatea aerului încă din anii ’70. Emisiile de poluanți atmosferici provenite din multe dintre sursele majore, de exemplu transport, industrie și generarea de energie electrică, sunt reglementate în prezent și, în general, sunt în scădere, însă nu întotdeauna conform așteptărilor. Concentrațiile mari de poluanți atmosferici continuă să aibă un impact semnificativ asupra sănătății europenilor, efectul cel mai nociv fiind cauzat de pulberile în suspensie și de dioxidul de azot. Un raport anual din 2018 privind calitatea aerului al Agenției Europene de Mediu relevă faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația Mondială a Sănătății. În aceste condiții, o altă soluție de fiecare zi poate fi distanțarea de traficul rutier, întrucât aerul cel mai aproape de stradă tinde să fie cel mai poluat. De asemenea, formați-vă reflexul de a face un pas înapoi atunci când așteptați culoarea verde a semaforului la trecerile pentru pietoni. Emisiile de la mașini, camioane și autobuze devin mai concentrate când vehiculele încetinesc la semafoare.

Mai mult timp în parcuri

Concentrațiile de pulberi fine în suspensie au cauzat 428.000 de decese premature în 41 de țări europene în anul 2014, dintre care aproximativ 400.000 în UE-28. Proasta calitate a aerului are și un impact economic considerabil, ducând la creșterea costurilor medicale și la reducerea productivității lucrătorilor. Cu toate că poluarea aerului este deseori asociată cu vârfuri și episoade de poluare mai mare, expunerea pe termen lung la doze mai mici constituie o amenințare și mai gravă la adresa sănătății umane. Deși cercetările sunt în derulare în ceea ce privește impactul individual al arborilor asupra reducerii poluării aerului, o vizită într-un parc este de ajutor atunci când doriți să limitați efectele poluării asupra sănătății. Dacă optați pentru parcurile de la marginea orașului, departe de drumurile cele mai aglomerate, este cu atât mai bine. De asemenea, specialiștii recomandă aerisirea temeinică a locuinței. Aerul nou, proaspăt, va elimina poluanții de interior și mirosurile neplăcute. Pentru cei care locuiesc în proximitatea arterelor rutiere aglomerate, este recomandat să aerisească locuința cu ajutorul ferestrelor depărtate de trafic.

Pentru a diminua efectele poluării, evitați să faceți mișcare în aer liber la orele de vârf, optând pentru exerciții de dimineață, devreme, înainte ca șoselele să se aglomereze, sau de seară, la câteva ore după ce traficul s-a mai diminuat

Alăturați-vă unei campanii pentru aer curat; fiecare voce contează pentru a face autoritățile să ia măsuri

Dieta mediteraneană, aliat de nădejde

Dieta mediteraneană, bogată în antioxidanţi, îi poate ajuta pe oameni să combată o parte dintre efectele poluării aerului pe care îl respiră. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii americani, după mai bine de 20 de ani de studii. Fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline, peşte şi carne de pasăre crescută natural sunt alimente-cheie în acest regim care poate deveni un stil de viață și un aliat de nădejde în fața agresiunilor poluării. Aceste ingrediente conţin antioxidanţi, substanţe care ne apără organismul de leziuni celulare şi de ţesut. Cercetarea a pus în evidență faptul că, pentru fiecare concentraţie de zece părţi per miliard de dioxid de azot, riscul de deces a crescut cu trei procente la subiecţii care nu au adoptat o dietă mediteraneană, faţă de ceilalţi.