de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Cercetări de dată recentă extind înțelegerea asupra unuia dintre cele mai uimitoare și mai eficiente procese ale organismului uman: autofagia. Această detoxificare, prin care celulele corpului care nu primește hrană perioade mai îndelungate consumă toxinele pentru energie, vădește proprietatea de a prelungi viața într-o stare bună de sănătate.
Bolile senectuții costă 800 de miliarde de euro pe an
Procesul natural de menținere a sănătății celulelor prin reciclarea materialelor moarte sau toxice joacă un rol-cheie în sănătatea generală, arată rezultatele unei cercetări recente, finanțată de Uniunea Europeană. Cunoscut sub numele de autofagie, acest proces s-a aflat în centrul unor studii menite să evidențieze dacă stimularea mecanismului poate opri bolile debilitante ale înaintării în vârstă. Și asta pentru că, deși speranța de viață a crescut spectaculos în ultimul secol, foarte mulți vârstnici își petrec ultimii ani - uneori decenii - într-o stare precară de sănătate. „Scopul nostru este de a depista cum putem să obținem o calitate mai bună a vieții la bătrânețe”, explică specialistul Nektarios Tavernarakis, de la Universitatea din Creta, Grecia. Sănătatea precară în ultima parte a vieții reprezintă o povară uriașă și în creștere pentru sistemele sociale și de sănătate - Alzheimer afectează mai mult de 4,9 milioane de oameni în Europa, iar bolile și tulburările sistemului nervos și ale creierului generau încă din 2010 un cost anual de aproximativ 800 de miliarde de euro.
Extinde supraviețuirea celulelor
De la cancere la boli care afectează organele interne, sistemul circulator și sistemul nervos, există multe afecțiuni asociate cu îmbătrânirea. În acest tablou general, dovezile despre puterea autofagiei se înmulțesc. Toate celulele folosesc acest mecanism pentru a scăpa de materialul toxic, inutil sau deteriorat din organism. Odată cu înaintarea în vârstă, această sarcină esențială de „menaj” este efectuată mai puțin eficient, ceea ce duce la acumularea de erori care declanșează inflamația. Un program european de cercetări în plină dezvoltare sugerează că stimularea autofagiei poate extinde supraviețuirea celulelor și poate îmbunătăți perspectivele de sănătate. „Avem în vedere dezvoltarea unei singure pastile care să vizeze căile biologice care implică autofagia. Ideea ar fi să existe o polipilulă geroprotectoare, care să prevină mecanismele de bază implicate în apariția bolilor”, detaliază expertul Linda Partridge, director fondator al Institutului Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii, din Germania.
Longevitate sporită cu până la… 300%!
Încercarea de a stimula procesul de autofagie se bazează pe înțelegerea legăturii dintre acest proces și degenerarea sistemului nervos. În primii patru ani ai proiectului, echipa internațională de cercetă- tori a descoperit câteva dintre genele-cheie și actorii moleculari implicați în necroza celulelor nervoase. Datele au evidențiat faptul că supraviețuirea și întreținerea pe termen lung a neuronilor sunt dependente de un subtip de autofagie numit mitofagie. „Studiile noastre asupra țesutului creierului uman au confirmat că mitofagia este reglată în jos la pacienții cu Alzheimer”, punctează Tavernarakis. Pe de altă parte, până când cercetătorii vor reuși să creeze pilule sau proceduri genetice care să stimuleze autofagia, oricine are la dispoziție o metodă veche de când lumea, promovată inclusiv prin intermediul credinței creștine: restricția calorică. Pe scurt, proverbul „cel ce mănâncă puțin trăiește mult”. Experimente extinse pe viermi, muște, șoareci, cimpanzei și oameni au relevat că limitarea orelor de hrănire a unui organism într-o anumită zi activează autofagia. În funcție de specie, cele mai promițătoare rezultate au arătat prelungiri ale duratei de viață între 50% și 300%.
Medicamentul care va stimula procesul
Atunci când dieta unui organism este restricționată, celulele devin lipsite de glucoză și încep să-și consume propriul material toxic, „gunoiul celular”, pentru a genera energie. Cu alte cuvinte, pentru a se întreține, celulele sunt forțate să se detoxifice. Dar în general ideea de a mânca foarte puțin nu este pe placul oamenilor. Potrivit experților, două substanțe arată potențial pentru o viitoare pilulă: urolitina A (produsă de anumite bacterii intestinale după ce au fost hrănite cu elagitanine, care se găsesc în rodii, căpșuni, zmeură și nuci) și rapamicina (un antifungic natural produs de bacteriile din sol). „În cele din urmă, s-ar putea să ajungem la un medicament luat la fel ca statinele pentru colesterol sau tratamentul pentru scăderea tensiunii arteriale. Autofagia ar putea într-o zi preveni în acest fel răul provocat de toxine cu mult înainte de apariția bolii”, detaliază Partridge.