Main menu

header

919 15 1de Claudia Mîţoi şi Flori Pintea

Simțiți un disconfort în spatele genunchiului? V-a apărut o umflătură? Sau aveți momente când vi se blochează genunchiul? Ei bine, cel mai probabil aveți un chist Baker, o formațiune în care se strânge o cantitate mare de lichid sinovial, ca urmare a unor afecțiuni ale genunchiului, cum ar fi leziunea de menisc. Doctor Teodor Jipa (foto), medic specialist ortoped la Centrul Medical M Hospital, ne-a vorbit despre această problemă des întâlnită, cum se manifestă, care sunt variantele de tratament și în ce situație apare recidiva.

„Substanţa are o vâscozitate ridicată”

- Ce este chistul Baker?

- Chistul Baker reprezintă o acumulare de substanţă de consistenţă lichidă sau cu o vâscozitate mai ridicată la nivelul fosei poplitee (regiunea posterioară a genunchiului), delimitată de restul spaţiului de o membrană.

- Care este mecanismul de producere a chistului?

- Mecanismul de producere al acestei formaţiuni este constituit de creşterea cantităţii de lichid sinovial şi a presiunii acestuia la nivelul articulaţiei genunchiului, urmată de protruzia membranei sinoviale la nivelul unui punct cu rezistenţă mai scăzută între tendoanele muşchiului semimembranos şi capul medial al muşchiului gastrocnemian.

„Leziunea de menisc este una dintre cauze”

- Care sunt cauzele formării chistului?

- Cauzele sunt reprezentate de afecţiuni ale genunchiului ce prezintă un proces de tip inflamator, fapt ce duce la o producţie mai mare de lichid sinovial comparativ cu resorbţia sa. Printre aceste cauze se regăsesc mai frecvent leziunile de menisc, de ligament încrucişat anterior şi cele de tip condropatie/atrozice ale compartimentelor genunchiului.

- Există o categorie de persoane predispusă dezvoltării acestui chist?

- Nu există o categorie la risc pentru a dezvolta chist Baker, el fiind o manifestare clinică secundară unei alte afecţiuni cu componentă inflamatorie a genunchiului. Putem considera că orice persoană care are o patologie la nivelul genunchiului ce se manifestă clinic sau nu, poate dezvolta, la un moment dat, un chist Baker.

„O formă aparte de prezentare este dată de ruperea formaţiunii”

919 15 2- Care este simptomatologia?

- Chistul Baker se manifestă ca o formaţiune la nivelul fosei poplitee, dureroasă sau nu, ce îşi poate modifica dimensiunile în funcţie de gradul de inflamaţie de la nivelul articulaţiei sau poate avea o dimensiune fixă, în funcţie de gradul de comunicare cu articulaţia (umflătură în spatele genunchiului). Există şi cazuri mai rare în care chistul poate comprima structurile vasculare sau nervoase, simptomatologia putând varia foarte mult de la fenomene de tip neurologic - parestezii, până la simptome de tip vascular - edem şi ischemie. O formă aparte de prezentare este dată de ruperea formaţiunii chistice şi extravazarea la nivelul gambei a conţinutului chistic, caz în care simptomatologia dominantă este durerea de intensitate crescută şi debutată brusc, însoţită de edemul important al gambei.

- Ne-aţi prezentat o complicaţie… Mai sunt şi altele?

- Complicaţiile ce pot surveni sunt reprezentate de compresie la nivelul structurilor nervoase - durere şi senzaţie neplăcută de amorţeală sau furnicături şi compresia structurilor vasculare, simptome ce duc la tulburări de circulaţie la nivelul membrului inferior.

„Existenţa lui nu are neapărat un răsunet clinic”

- Poate fi şi o afecţiune asimptomatică?

- Da, chistul Baker poate fi diagnosticat în urma unui examen clinic în timpul unei vizite la medic sau a unei examinări imagistice la nivelului genunchiului sau gambei, pentru cu totul altă problemă. Deseori, el este descoperit în timpul investigaţiilor efectuate pentru patologia ce determină apartiţia lui, existenţa chistului neavând un răsunet clinic.

- Cum se diagnostichează?

- Diagnosticul este pus în primul rând în urma unei examinări clinice la nivelul genunchiului, efectuată pentru simptomatologia despre care am vorbit anterior, sau în timpul unui control de rutină, când medicul examinator palpează formaţiunea aflată în regiunea postero-medială a genunchiului. De asemenea, el poate fi descoperit şi imagistic prin ecografie la nivelul fosei poplitee sau RMN la nivelul genunchiului. Investigaţiile imagistice se fac pentru a exclude diagnosticele diferenţiale - alte patologii ce pot simula clinic diagnosticul prezumtiv şi pentru a obţine un diagnostic de certitudine. Depistarea unei formaţiuni reprezintă un motiv de îngrijorare şi necesită vizita la medic pentru efectuarea unui control.  

„Există varianta recidivei”

- Cum se tratează?

- Tratamentul poate varia foarte mult în funcţie de tipul afecţiunii ce a determinat apariţia chistului, momentul depistării şi vechimea formaţiunii, tipul de simptomatologie dată şi, bineînţeles, de particularităţile fiecărei persoane. Principalele metode de tratament constau, în primul rând, în tratament etiologic. În cazurile în care este posibilă depistarea şi tratarea patologiilor ce determină apariţia chistului, aici poate fi vorba despre variante chirurgicale majore, minim invazive sau remediu medicamentos specific. De asemenea, se pot efectua şi tratamente simptomatice, constând în proceduri chirurgicale de ablaţie a chistului în cazurile cu manifestare severă, adică afectare neurologică sau vasculară sau, în anumite cazuri, aspiraţie prin puncţie a conţinutului şi administrarea de substanţe antiinflamatoare aplicate local.

- Există varianta recidivei?

- Desigur, varianta recidivei există, mai ales după tratamentul simptomatic care s-a făcut în prezenţa unei patologii determinante certe. Există această posibilitate inclusiv după ablaţii chirurgicale sau după tratament etiologic atât timp cât putem oricând dobândi o nouă afecţiune la nivelul articulaţiei, atât prin mencanisme traumatice, cât şi prin degenerarea acesteia.

- Pe de altă parte, se poate trăi normal cu el?

- În cazul existenţei unui chist asimptomatic şi fără apariţia uneia dintre complicaţii, activităţile curente nu sunt afectate. Desigur, acest lucru este influenţat şi de restul problemelor de la nivelul genunchiului.

„În cazul variantei asimptomatice, chistul Baker reprezintă o descoperire întâmplătoare a unui medic în urma unui examen clinic complet sau chiar a pacientului, mai ales când problema nu este la ambii genunchi“

Limitarea efortului fizic este un prim pas pentru recuperare în cazul apariţiei unui chist Baker

„Activităţile fizice nu sunt afectate“

- Pacienţii diagnosticaţi cu chist Baker pot face sport?

- Activităţile fizice nu sunt afectate de prezenţa chistului. De obicei, cauza ce a determinat apariţia sa va duce la limitarea nivelului de activitate fizică şi, bineînţeles, apariţia uneia dintre complicaţiile menţionate. În general, repausul va determina o ameliorare a simptomatolgie. De aceea, în situaţia existenţei unui chist Baker simptomatic, limitarea efortului fizic şi al activităţilor sportive este un prim pas pentru recuperare, urmată de vizita la medic pentru diagnostic şi tratament.