de Cătălina Tăgârţă
Ştiaţi că, în majoritarea cazurilor, hepatita nu prezintă simptome? Din această cauză și pentru că nu e trecută pe lista analizelor medicale gratuite pe care fiecare persoană trebuie să şi le facă periodic, boala e descoperită, din păcate, în formă avansată. Doctorul Laurenţiu Luca (foto), directorul Centrului Medical PULS, vă îndeamnă să cereţi medicului dumneavoastră să vă facă şi analizele pentru hepatită, chiar dacă acestea sunt contracost. În acest fel veţi afla din timp dacă aveți vreo problemă.
O reacţie inflamatorie a ficatului
Hepatita e un termen general, care semnifică prezenţa unei reacţii inflamatorii la nivelul ficatului. În prezent, există mai multe tipuri de virusuri hepatice - A, B, C, D şi E - însă cele mai cunoscute sunt primele trei.
Virusul A este cunoscut şi ca „boala mâinilor murdare”. „Hepatita virală A este o boală infecto-contagioasă acută. Se transmite prin ingerarea virusului prin alimente murdare sau prin intermediul mâinilor nespălate. În comparaţie cu tipurile B şi C, aceasta nu se cronicizează. În general, formele ei sunt relativ «zgomotoase», fără urmări grave”, ne-a declarat doctorul Laurenţiu Luca.
Această afecţiune poate fi recunoscută în special prin icter (gălbinare), care constă în trecerea fierii în sânge, ceea ce duce la îngălbenirea pielii şi a albului ochilor bolnavului. Mai pot apărea şi simptome digestive (greaţă, vărsături, scaune diareice). În formele mai uşoare e posibil să nu intervină icterul, ci doar o stare generală proastă.
Tipul A se mai numeşte şi epidemic, pentru că afectează foarte multe persoane. Acesta nu e însă foarte grav. Mai exact, o dată ce persoana a trecut de îmbolnăvire înseamnă că elimină virusul şi nu mai ajunge la hepatită cronică. În ceea ce priveşte tratamentul, acesta e, în general, simptomatic, adică se tratează fiecare simptom în parte. E bine să ştiţi că există şi vaccin. Mai ales dacă aveţi de-a face cu un focar de infecţie trebuie neapărat să vă adresaţi medicului de familie ca să faceţi injecţia. „Se fac analize de sânge specifice în spitalul de boli infecţioase, care determină anticorpii împotriva virusului hepatic A, iar dacă pacientul prezintă şi stare generală proastă sau dureri în zona ficatului e necesar să se facă şi analize hepatice. E vorba, mai exact, de transaminazele AFT şi ALT. În faza aceasta, pacientul e contagios, dar boala durează, în medie, 20 de zile”, ne-a mai spus specialistul. În acest interval, doctorii dau concediu medical cu recomandarea ca bolnavul să stea în pat şi să bea multe lichide.
Transfuzia, principala cauză
În ceea ce priveşte hepatitele de tip B şi C, acestea se cronicizează. În schimb, ele nu se mai transmit la fel ca virusul A, ci prin sânge. „Pe vremea lui Ceauşescu, spre exemplu, hepatita B era cunoscută ca hepatita de seringă, iar C, drept cea posttransfuzională. Sângele nu se verifica în unele transfuzii, aşa că acesta se putea infecta foarte uşor. De aceea e neapărat nevoie ca persoanele care au făcut transfuzii înainte de Revoluţie să meargă neapărat să îşi facă analizele”, a avertizat doctorul Luca. Potrivit acestuia, hepatitele de tip B şi C se mai pot transmite şi prin droguri injectabile (dacă persoanele respective folosesc aceeaşi seringă), de la mamă la făt sau pe cale sexuală neprotejată, în special în cazul celor care au mai mulţi parteneri.
Majoritatea cazurilor nu prezintă simptome. Dacă virusul nu e eliminat în șase luni se poate vorbi despre hepatita cronică, ce duce la ciroză sau la cancer hepatic în 10-15 ani de evoluţie. Acestea sunt complicații fatale. Intervalul în care apar simptomele târzii depinde de mai mulţi factori, printre care: vârsta la care pacientul s-a infectat, cantitatea de virus sau asocierea cu consumul de alcool. În formă acută, ca şi în cazul hepatitei A, apare icterul. În acest caz trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic, să vă trimită la spitalul de boli infecţioase. Dacă boala este simptomatică (apar somnolenţă, oboseală după mese, astenie fizică, stare de slăbiciune, greaţă, regurgitări și dureri în zona ficatului) sunt indicate unele analize. „Pacientul trebuie să facă, şi în acest caz, transaminazele AFT şi ALT, dar poate cere medicului şi virusurile anticorp împotriva virusului C sau enzimele, care arată că celulele hepatice se distrug”, ne-a mai spus specialistul.
66% dintre cazuri se vindecă
În prezent există tratament modern pentru hepatită, cum ar fi cel cu Interferon, Rivabirină sau Lamivudină şi se descoperă în continuare altele noi, astfel că, datorită rezultatelor bune, 66% dintre cazuri se vindecă. De asemenea, există vaccin şi pentru hepatita B - puteţi afla mai multe despre acesta de la medicul de familie - însă, din păcate, pentru virusul C încă nu s-a inventat unul.
Virusul D, numit şi delta, necesită prezenţa virusului B pentru a infecta ficatul. „De fapt, e un fel de suprainfecţie a celui B, aşa că starea persoanelor care au hepatita D e mult mai gravă. Potrivit doctorului Luca, pot exista şi infecţii cu ambele virusuri, B şi C, mai ales la cei care se droghează, care au contacte sexuale multiple, neprotejate, sau la bolnavii de HIV. În ceea ce priveşte hepatita E, aceasta e similară celei A.
Important! Preţul analizelor pentru hepatitele B şi C începe de la câteva zeci de lei (aproximativ 80 de lei) şi variază în funcţie de laborator.
Studiile recent făcute în România arată că numărul persoanelor infectate cu virusurile B şi C este de două-trei ori mai mare decât în SUA. Hepatita C afectează între 3,5% şi 7% din populaţia ţării noastre, iar virusul B, între 4,9% şi 6%. Tratamentul pentru cele două e extrem de scump. Dacă nu aveţi posibilitate să vi-l plătiţi singuri, e bine să ştiţi că acesta e inclus şi în programul Caselor de Asigurări de Sănătate şi îl puteţi face gratuit. Atenţie! Din cauza numărului mare de pacienţi îi vine rândul fiecăruia cam la interval de un an. „În 2009 au avut acces la tratament cam 5.600-6.000 de persoane. Nici o ţară din lume nu-şi poate permite să trateze toţi bolnavii cu cele mai scumpe medicamente”, ne-a declarat profesor doctor Mihai Voiculescu (foto), şeful Centrului de Medicină Internă din cadrul Institutului Clinic Fundeni. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, în anul 2009 au fost declarate 4.633 de cazuri noi de hepatită în România, în timp ce în primele nouă luni din 2010 au fost diagnosticate alte 2.822 de persoane cu această boală.
„Ne găsim printre ţările cu risc mediu sau mare de infecţie cu virus B sau C, nici cel mai ridicat, dar nici cel mai scăzut. Suntem undeva pe la mijloc. E cunoscut faptul că suntem acuzaţi de Germania, Spania şi alte ţări din Europa că furnizăm emigranţi infectaţi cu virusuri hepatice. De aceea, propunerea mea ar fi să se găsească un preţ acceptabil pentru tratament şi să se facă screening începând cu persoanele cu risc şi pe urmă să se extindă la restul populaţiei, pentru a evita îmbolnăvirea a tot mai multe persoane. Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, acele analize gratuite, care s-a desfăşurat în 2007-2008 a fost o acţiune extraordinar de eficientă. Păcat că nu a durat decât un an!”, a completat acesta. (Eugenia Vasile)