de Cătălina Tăgârţă
Sub sloganul „Trăim în Europa, dar ne tratăm în România”, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului (4 februarie), reprezentanţii Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC) au tras un semnal de alarmă cu privire la dreptul pacienţilor de a avea acces la cele mai noi terapii în domeniu. Căci, pentru bolnav, cel mai important lucru, după momentul diagnosticării, este accesul la tratament.
Aproape 1.500 de pacienţi pe „lista morţii”
De ani buni, în România se duce o luptă continuă pentru prevenţie. Dacă au învăţat sau nu oamenii să facă asta, rămâne de văzut... Cert este însă că din ce în ce mai mulţi sunt conştiincioşi în privinţa analizelor. E un pas înainte, dar ce se întâmplă totuşi în momentul în care diagnosticul este unul nefavorabil? Ei bine, drumul spre vindecare e lung şi anevoios. „Este de notorietate faptul că, pe lângă lipsa citostaticelor din ţara noastră, lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de 1.800 de zile, deci de aproape cinci ani. Este o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi între pacienţii români, dar şi o îngrădire a pacienţilor români la tratamentele de ultimă generaţie. România încalcă, astfel, Cartea Drepturilor Pacienţilor, semnată de toate statele europene încă din anul 2006, potrivit căreia: «Orice persoană are dreptul de a beneficia de îngrijirile cele mai adecvate şi de a beneficia de medicamentele cu cel mai bun raport cost-eficienţă»”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC, în cadrul unei conferinţe de presă. În momentul de faţă, pe lista de aşteptare de la Comisia de Oncologie a CNAS sunt aproape 1.500 de pacienţi, specialiştii numind-o din acest motiv „lista morţii”. „Cu siguranţă, nimeni nu-şi doreşte să sufere de cancer, dar fiecare dintre noi trebuie să aibă certitudinea că, în cazul în care se va îmbolnăvi, va putea beneficia de un tratament care să îi salveze sau măcar să îi prelungească viaţa. Deşi în ultimul timp numărul celor care sunt pe listă a scăzut, noi nu vom înceta să luptăm pentru toţi cei care vor avea nevoie de ajutor”, a mai adăugat preşedintele FABC.
Prea ieftine, medicamentele inovative sunt indisponibile pentru români
Diagnosticul se pune în urma nenumăratelor analize, şi acestea costisitoare - şi de multe ori nedecontate în totalitate de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. De teama morţii, după lungi drumuri de la spitale la clinici private - şi invers, pacienţii sunt dispuşi să plătească tratamentul din buzunarul propriu, de multe ori şi acela gol. Disperarea mare apare însă în momentul în care acestea nu pot fi cumpărate nici măcar cu bani. „Curba mortalităţii a început să scadă în ultima vreme - şi asta datorită medicamentelor inovative, care, din păcate, nu sunt disponibile pentru pacientul român din cauza preţului - instituţiile farmaceutice susţinând că nu e rentabil să importe medicamente ieftine. În acest caz, pacientul e nevoit să-şi procure singur tratamentul”, a spus şi medicul Ştefan Curescu, de la Spitalul Municipal din Timişoara.
„Cel ovarian e un inamic tăcut”
Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Cancerului, specialiştii au tras un semnal de alarmă şi asupra afecţiunilor mai puţin cunoscute. „Tratamentul a evoluat foarte mult, însă există şi forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătăţiri importante. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian a apărut un nou medicament abia anul trecut, el fiind practic singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani. Însă, din cauza faptului să acesta nu e inclus pe lista medicamentelor compensate şi gratuite, el nu este disponibil pe scară largă în România”, a mai spus medicul Ştefan Curescu. Boala afectează în special femeile peste 50 ani, dar, din nefericire, nu le iartă nici pe cele foarte tinere. Oricum ar fi, drama unei familii e enormă, de aceea afecţiunea e foarte important să fie depistată în fază incipientă. Apoi va fi prea târziu şi pentru operaţie, şi pentru iradiere. Cancerul ovarian e un inamic tăcut, ce se manifestă prin tulburări fiziologice şi psihice subtile, precum: balonare, dureri abdominale, urinări frecvente - toate fiind legate de o patologie cu specific feminin, ce întârzie diagnosticul. „Cine ar crede că o femeie care se plânge de oboseală - de exemplu, are cancer ovarian?”, a mai spus medicul. De aceea, cel mai important e ca fiecare să se prezinte la medic când ceva nu este în regulă, fie că e vorba şi despre o oboseală continuă.
Cauzele predominante ale celui gastric: carnea roşie, alcoolul, Helycobacter Pylori şi afumarea alimentelor
O altă boală frecventă în România, care afectează ambele sexe în egală măsură, este cancerul gastric, şi în acest caz opţiunile terapeutice fiind limitate. „Evoluţiile şi prognozele bolii până în 2030 sunt sumbre... Există un model matematic ce arată că, dincolo de orice altceva, Apocalipsa poate veni prin cancer, deci putem dispărea ca specie dacă nu facem ceva să controlăm această problemă. Cancerul gastric reprezintă 10%-12% din totalul deceselor prin cancer. Pentru formele avansate ale bolii, există un mecanism care blochează celula să se înmulţească. 40% dintre pacienţi răspund la tratament, iar la restul boala progresează”, a spus reprezentantul Spitalului din Timişoara. Potrivit specialistului, factorii de risc ai cancerului gastric sunt: carnea roşie şi alcoolul, infecţia cu Helycobacter Pylori, nitraţii şi nitriţii, afumarea alimentelor, dar şi un cadru genetic predispozant. În plus, există statistici legate de grupa sangvină - respectiv cei cu grupa A sunt mai predispuşi. Un alt factor de risc poate fi şi lipsa din organism a vitaminei B12.
75.000 de noi cazuri pe an
Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer, şi printre ei se află bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt, pentru ca şansele lor de supravieţuire să rămână la un nivel măcar decent. „Din păcate, aceşti pacienţi nu au timp. Când eşti diagnosticat cu cancer nu mai gândeşti în termen de ani, ci de luni, şi chiar de zile”, a atras atenţia doctorul Cezar Irimia.
„Cine ar crede că o femeie care se plânge de oboseală - de exemplu, are cancer ovarian?” - medic Ştefan Curescu
