Main menu

header

13-06-1de Cătălina Tăgârţă

- Profesor doctor Dafin Mureşanu, despre cum puteţi păstra cât mai mult timp capacitatea funcţională a creierului

Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. Acest lucru e demonstrat de cifrele oficiale, care arată că unul din trei europeni suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Şi în România incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC).

Îmbătrânirea populaţiei, risc crescut pentru tulburările cognitive
După accidentul vascular cerebral, următoarele locuri în domeniul neuroregenerării, în ţara noastră, sunt ocupate de boala Alzheimer, dar şi de boala Parkinson. „România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vasculare. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecinţă finală demenţa. Pentru toate acestea, şi pentru multe altele, cercetarea încearcă să vină cu soluţii practice”, a declarat profesor doctor Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

„E bine ca oamenii să comunice între ei nemijlocit”
Cu ocazia conferinţei de presă prilejuită de cel de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, ce a avut loc la Bucureşti, specialiştii au atras atenţia asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a păstra cât mai mult timp capacitatea funcţională a creierului. „În primul rând, oamenii trebuie să privească organismul ca un tot, somatic şi spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei nemijlocit, cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat - în special cititul - şi să-şi controleze, cu ajutorul medicului, factorii majori de risc vascular şi degenerativ”, a mai punctat preşedintele SNR.

„Mişcarea trebuie să fie «dedicată»”
De asemenea, potrivit specialiştilor, un rol foarte important îl are activitatea fizică moderată, dar constantă. „Mişcarea trebuie să fie «dedicată», adică o jumătate de oră pe zi veţi face doar mişcare, independent faţă de altă activitate. Rezultatul nu e acelaşi dacă lucrezi la sala de sport, pur şi simplu, sau dacă faci exerciţii în timp ce te uiţi la televizor sau în timp ce asculţi muzică la căşti”, a mai punctat preşedintele SNR. În plus, medicul a subliniat că starea psihologică generală şi starea de tensiune în care oamenii trăiesc şi stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, în special pentru bolile neurologice.

„Să vă odihniţi suficient şi să nu faceţi exces de mâncare”
În plus, cercetătorii au tras semnale de alarmă cu privire la nivelul şi diversitatea radiaţiilor la care suntem expuşi - ambele în creştere -, la anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, suprautilizarea computerului şi, în general, a imaginii în dauna cuvântului, care are efecte negative asupra remodelării circuitelor cerebrale, au mai spus specialiştii prezenţi la congres. „Creşterea continuă a stresului deteriorează şi simplifică relaţiile interumane. Pentru a proteja sistemul nervos, oamenii trebuie să aibă o viaţă organizată, să se odihnească suficient şi să lucreze într-o manieră lipsită de asalturi; să nu utilizeze prea mult telefonul mobil, să nu facă exces de mâncare şi mai ales de alcool - iar când consumă ceva să fie în stare de «metacogniţie», adică să nu facă asta vorbind la telefon sau privind la televizor. E vorba, practic, de a duce un stil de viaţă sănătos, căci nu există o pilulă magică/un medicament care să fie administrat preventiv şi să menţină sănătatea creierului pe termen lung. Noi avem impresia falsă că dacă vom lua o tabletă/un medicament lucrurile vor merge bine, dar toate preparatele acestea au efect doar dacă te ajuţi mai întâi Tu pe Tine”, a mai spus profesor doctor Mureşanu.

„Creşteţi numărul contactelor cu oamenii care vă plac”
Aşadar, pentru menţinerea sănătăţii mentale cât mai mult timp fiecare persoană trebuie să îşi creeze propriile bariere de protecţie. „E important să descoperiţi ce vă face cu adevărat fericiţi, să aflaţi esenţa lucrurilor şi plăcerea. Creşteţi numărul contactelor cu oamenii care vă plac şi micşoraţi-l pe cel cu persoanele pe care nu le agreaţi. Acest lucru vă va face foarte bine”, a mai spus specialistul Dafin Mureşanu.

• Potrivit medicului Dafin Mureşanu, creierul se regenerează mult mai activ decât măduva spinării, însă cu cât specialiştii vor înţelege mai corect şi mai complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atât vor avea un succes terapeutic mai sonor.

Peste 160 de milioane de europeni, afectaţi de disfuncţii neuropsihice

Disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni - adică 38% din populaţia Europei - în fiecare an, conform unui raport prezentat de European Brain Council şi European College of Neuropsycopharmacology în 2011, au arătat specialiştii în cadrul Congresului European de Neuroreabilitare. În plus, afecţiunile neuropsihice determină 19% dintre cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardiovasculare, care este 4%.