Main menu

header

20-06-1de Diana Tudor

Chirurgia laparoscopică, numită şi chirurgie minim-invazivă, este o procedură modernă, utilizată în intervenţiile asupra abdomenului, cu rezultate foarte bune şi cu o recuperare postoperatorie care se realizează mult mai repede. Mai multe despre această procedură revoluţionară ne povesteşte conf. dr. Ion Daniel (medalion), şeful Clinicii de Chirurgie III, Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

„Scopul constă în reducerea agresivităţii asupra pacientului”
- Ce este chirurgia laparoscopică?
- Chirurgia laparoscopică este o chirurgie de catifea. Noi o numim „soft surgery”, pentru că reduce din inconvenientele chirurgiei abdominale clasice. Ca să înţelegem mai bine ce aduce nou chirurgia laparoscopică, este necesar să vorbim întâi despre chirurgia clasică, deschisă, unde orice intervenţie pe abdomen, de la banala operaţie de apendicită, care necesită o incizie mică, de 3-4 cm, până la operaţia de colecist, de colon, de stomac, unde incizia este între 10 cm şi 30 cm, produce dureri şi disconfort în zilele următoare. Intestinele nu îşi reiau activitatea imediat, se produce o balonare pe care pacientul o resimte ca pe o neplăcere majoră.
Chirurgia laparoscopică încearcă să facă nişte operaţii în abdomen, fără să deschidă această cutie, acest înveliş al peretelui abdominal, şi pătrunde în abdomen prin nişte miniincizii de 1-2 cm, realizate pentru a introduce instrumentele laparoscopice, alături de o minicameră video.

- Care este perioada de recuperare după fiecare procedură?
- Chirurgia laparoscopică reduce inconvenientele chirurgiei clasice, astfel încât pacientul, după operaţia laparoscopică, s-a observat că-şi reia foarte repede şi uşor funcţiile obişnuite. În cazul chirurgiei deschise, pacienţii pot prezenta simptome precum vărsături, balonare sau durere. Toate acestea îngreunează evoluţia postoperatorie şi necesită, pentru refacere, un interval de minimum şapte zile. În chirurgia laparoscopică, acest interval de refacere se reduce la 24 de ore. Practic, chirurgia laparoscopică reduce de şapte ori durata de refacere a pacientului după o intervenţie de amploare oarecare.

Poate fi utilizată şi pentru diagnoză
- În ce boli este indicată chirurgia laparoscopică?
- Chirurgia laparoscopică a fost folosită, pentru prima oară, în anii ’90, pentru îndepărtarea colecistului, adică a fierii. Procedura poartă numele de colecistectomie laparoscopică. Pe măsura dezvoltării instrumentarului laparoscopic, aria de intervenţii s-a extins foarte mult. S-a mers către chirurgia joncţiunii eso-gastrice, chirurgia herniei hiatale, a defectelor situate la joncţiunea dintre esofag şi stomac, chirurgia pentru cancer gastric, chirurgia colonului şi a cancerului de colon, chirurgia pancreasului, chirurgia splinei, chirurgia ginecologică, dar şi în chirurgia infertilităţii.
Şi chirurgia de urgenţă beneficiază de utilitatea procedurilor laparoscopice, care pot fi folosite în scop diagnostic. În cazul unor afecţiuni, precum abdomenul acut sau abdomenul dureros, unde investigaţiile obişnuite de genul tomografului sau endoscopiei nu sunt concludente, laparoscopia s-a dovedit de un real folos, prin introducerea unei camere de luat vederi în abdomen prin care se vizualizează direct organele şi se oferă un diagnostic precis, care îl poate chiar scuti pe pacient de o operaţie inutilă.

- În ce tip de hernii este utilizată chirurgia laparoscopică?
- În primul rând, ţin să precizez că există două tipuri mari de hernii: herniile primare, apărute la oameni care nu au mai suferit o operaţie abdominală, şi hernii secundare sau postoperatorii, aşa-numitele eventraţii. În ambele situaţii, chirurgia laparoscopică şi-a făcut loc treptat, fiind o achiziţie recentă.

„Acest gen de chirurgie se adresează oamenilor tineri, activi, sportivi în speţă”
- Descrieţi procedura laparoscopică în hernia inghinală.
- Pătrunderea în abdomen este aproape identică însă cu ce se întâmplă în chirurgia laparoscopică în general. Se insuflă gaz, se introduce o minicameră şi, de obicei, două-trei instrumente de lucru. Se ajunge în zona peretelui, se inspectează această zonă şi se observă că este un orificiu anormal pe unde se exteriorizează, de obicei, un intestin sau un epiploon. Se readuce acest intestin în poziţie abdominală, urmând ca disecţia să identifice marginile acestui orificiu, pe care îl astupă cu o plasă. Spaţiul de manevră este între 5 cm şi 10 cm în diametru, astfel încât totul se mişcă între nişte repere precise. În acest spaţiu va fi montată o proteză textilă, o plasă chirurgicală. Această plasă are cam 6x12 cm, sub formă de dreptunghi sau trapez, şi va fi folosită pentru acoperirea orificiului. Plasa va fi fixată apoi cu nişte agrafe.

- Ce beneficii are pacientul dacă alege acest tip de operaţie?
- Odată realizată, beneficiile pentru bolnav sunt extraordinare. Acesta poate părăsi spitalul a doua zi, fără a avea cicatrice la nivelul zonei herniare, ci doar trei cicatrice la nivelul ombilicului, respectiv de o parte şi de alta. În câteva zile poate să-şi reia activitatea uşoară, iar în şapte zile îşi poate relua şi antrenamentele. Una dintre indicaţiile acestui gen de chirurgie se adresează oamenilor tineri, activi, sportivi în speţă.

„Se face doar cu anestezie generală”
- Ce tip de anestezie este folosit în chirurgia laparoscopică?
- În chirurgia laparoscopică, singurul tip de anestezie folosit este anestezia generală, pentru că este nevoie de o relaxare completă a muşchilor peretelui abdominal, astfel încât aceştia să poată fi destinşi şi umflaţi şi să creeze acea cameră de lucru. Anestezia rahidiană nu permite acest lucru fără a resimţi o durere intensă în momentul insuflării cu gaz.

- Chirurgia laparoscopică este o opţiune a pacientului sau a medicului?
- Decizia este luată de comun acord. În primul rând, medicul examinează pacientul şi evaluează posibilitatea încadrării sale într-un tip de operaţie sau altul. Pacientul poate să aibă o opţiune, însă există anumite limite. Există contraindicaţii laparoscopice, există contraindicaţii chirurgicale şi, de ce nu, economice. O plasă pentru chirurgia laparoscopică are un preţ în jur de 100 de euro, material pe care CNAS nu îl decontează. Este nevoie şi de anumite dispozitive de fixare, care, de asemenea, costă 300-400 de euro, ajungându-se, astfel, la un cost de cel puţin 500 de euro.

• Procedura laparoscopică cel mai des practicată astăzi este colecistectomia laparoscopică

O alternativă, „single-port surgery“

- Sunt metode mai puţin invazive decât chirurgia laparoscopică?
- Da, există şi supralaparoscopie şi se numeşte „single-port surgery”. O primă variantă presupune o singură incizie de 2-4 cm pe abdomen, pe unde se introduce un instrumentar laparoscopic special: un mic dispozitiv, care înglobează toate cele patru instrumente laparoscopice. Nu este indicată oricărui pacient, la fel cum nu este indicată oricărui chirurg. Sunt considerente de ordin estetic pentru persoane tinere, pentru care imaginea corpului are o valoare deosebită, în general femei, la care orice cicatrice le afectează viaţa profesională. Procedura durează mai mult, este mai laborioasă şi necesită o tehnologie de o anume conformaţie.