Main menu

header

479 13 1de Gabriela Niculescu

Speranța unui sistem sanitar, fie el și privat, aliniat la standarde europene, a venit și în România de la Centrele de Excelență în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională ARES, care au sedii la București și Suceava. Cum țara noastră este fruntașă în topul populațiilor afectate de stres, putem afirma că avem printre cei mai mulți bolnavi cardiaci. Din păcate, vârsta medie a celor care suferă de probleme la inimă a scăzut dramatic în ultimii ani. Tocmai de aceea am discutat cu domnul doctor Oren Iancovici (foto), medic primar cardiolog și CEO al Centrelor ARES, despre cele mai recente metode de investigații și intervenții cardiace care, până nu de mult, erau accesibile doar celor care își permiteau tratamentul în afara țării.

„Cei trataţi prin denervarea arterelor renale pot chiar renunţa la medicamente”

- ARES este primul centru privat din România care tratează hipertensiunea arterială printr-o procedură revoluţionară, denervarea arterelor renale (RDN). În ce constă aceasta?

- Hipertensiunea arterială reprezintă o afecţiune „coordonată” de creier. Acesta deţine în arterele renale receptori parasimpatici, care au menirea de a „citi” tensiunea arterială. La pacienţii cu hipertensiune arterială, aceşti receptori trimit mesaje eronate către creier, în sensul în care îi transmit că tensiunea este prea mică. În acest fel, creierul reacţionează şi creşte tensiunea arterială în funcţie de mesajele primite de la aceşti receptori. Aşa se naşte hipertensiunea arterială. După ani de studiu s-a dezvoltat această metodă, denervarea simpatică renală sau denervarea arterelor renale, în care, în cadrul unei intervenţii minim invazive, navigăm prin interiorul vaselor de sânge, până la arterele renale, unde introducem un balon de ablaţie (n.r.: îndepărtare chirurgicală) cu radiofrecvenţă. Cu ajutorul acestui balon se obţine întreruperea filetelor nervoase simpatice aferente şi eferente care se găsesc în adventicea (n.r.: foița externă) fiecărei artere renale. Aceste terminaţii sunt cele vinovate de comenzile greşite date de creier pentru a creşte tensiunea arterială. În final, medicul scoate balonul şi efectuează un mic pansament la nivelul locului de puncție.

- Cât durează intervenţia şi în cât timp se face recuperarea pacientului?

- Din momentul efectuării procedurii cu noul sistem One Shot, intervenţia propriu-zisă durează între 8 și 16 minute, iar pacientul este externat la 24 de ore după efectuarea acesteia şi revine imediat la o viaţă normală. În decurs de câteva săptămâni, la peste 80% dintre pacienţii trataţi, tensiunea arterială scade în medie cu 32/12 mmHg, iar rezultatul se menţine indefinit. Pacienţii astfel trataţi vor lua mai puţine medicamente sau chiar vor putea renunţa la tratamentul medicamentos.

„Coronarografia se realizează printr-o puncție”

- În ce constă coronarografia sau, pe înțelesul tuturor, radiografia arterelor coronare?

- Coronarografia este o metodă de diagnostic a arterelor care alimentează muşchiul inimii cu sânge şi oxigen. Procedura presupune efectuarea unei puncții de mici dimensiuni, 4-6 mm, la nivelul arterei radiale (situată pe brațul drept) sau la nivelul arterei femurale (situată pe piciorul drept). În această puncție se montează o teacă, un tub subţire de plastic, prin care se introduc cateterele de diagnostic. Cu acestea se navighează prin vasele sângelui până în aorta ascendentă, la nivelul arterelor coronariene, care se alimentează din această poziţie. După ce se poziţionează cateterul se injectează substanţa de contrast pe bază de iod şi, sub control şi imagini radioscopice, se vizualizează dacă arterele coronariene prezintă îngustări sau obstrucţii. În funcţie de rezultatul obţinut, se poate decide să se recurgă în aceeaşi intervenţie la un plan terapeutic al stenozelor descoperite prin dilatarea acestora cu balon sau montare de stent.

- Când se recomandă această tehnică de diagnosticare?

- Coronarografia este indicată doar de un medic cardiolog în baza examinărilor paraclinice efectuate în prealabil. Pacientul poate prezenta îngustări la nivelul arterelor inimii, iar corpul să nu le transmită semnale că ar fi ceva în neregulă, adică poate fi o ischemie silenţioasă. În cazul pacienţilor simptomatici, aceştia prezintă simptome de angină pectorală, care este o formă de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizată prin crize de durere pectorală, în spatele sternului, care apar la efort sau la emoţii, durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei sub limbă. În cazul apariţiei anginei pectorale, pacientul trebuie să se prezinte cât mai repede posibil la un medic cardiolog. În ambele cazuri, medicul cardiolog va efectua o electrocardiogramă de repaus, o electrocardiogramă de efort sau o monitorizare ECG pentru o perioadă de 24 sau de 48 de ore, adică un Holter ECG. În funcţie de rezultatul obţinut, medicul poate solicita efectuarea celei mai performante metode de diagnostic, şi anume coronarografia.

„Angioplastia rezolvă sechelele anginei pectorale şi a infarctului miocardic”

479 13 2- Realizaţi angioplastie, adică refacerea unui vas sangvin sau limfatic, cu stentul bioresorbabil Absorb. Cui i se adresează angioplastia?

- Angioplastia coronariană se adresează pacienţilor care au suferit un episod de angină pectorală sau infarct miocardic. Aceasta este partea a doua a coronarografiei sau, mai bine spus, o continuare terapeutică a coronarografiei în cazul în care s-au identificat îngustări sau obstrucţii ale arterelor inimii. Practic, în aceeaşi procedură, după ce s-a injectat substanţa de contrast în arterele inimii şi s-au evidenţiat îngustări sau obstrucţii ale unei artere, iar medicul constată că acestea sunt semnificative hemodinamic, introduce prin teaca arterială montată ghidurile de dezobstrucție, baloanele de dilatare a stenozelor precum şi stenturile necesare, stenturi care au rolul de a deschide şi de a menţine deschisă artera coronariană, astfel încât să existe flux sangvin.

„Stentul bioresorbabil, a patra revoluţie medicală în domeniul cardiologiei“

- Care sunt diferenţele dintre stentul clasic şi cel bioresorbabil?

- Stentul bioresorbabil reprezintă cea de-a patra revoluţie medicală în domeniul cardiologiei intervenționale. Diferenţa între stentul bioresorbabil şi stenturile metalice este una enormă. După ce se montează stentul metalic (care este o structură cilindrică metalică cu rolul de a deschide şi de a menţine deschisă artera inimii), o perioadă de șase-nouă luni de la montarea acestuia va elibera o substanţă citostatică ce are scopul de a preveni trombozarea structurii metalice. În termen de aproximativ un an, un an şi jumătate, acesta este acoperit de endoteliu, astfel încât el va fi înglobat, parţial sau total, într-un strat protector. În cazul stenturilor bioresorbabile, acestea au aceeaşi particularitate ca a stenturilor metalice, în sensul că au rolul de a se comporta ca o structură de susţinere a arterei coronariene, apoi o perioadă de șase-nouă luni va elibera o substanţă citostatică ce are scopul de a preveni închiderea stentului cu trombi, iar în termen de doi ani de la montarea stentului, acesta se va sparge şi se va transforma în dioxid de carbon şi apă, adică substanţe biocompatibile. Beneficiul imens îl reprezintă faptul că artera îşi va relua funcţiile de vasomotricitate şi vasodilatație şi, practic, va putea pompa sânge pe întreaga sa lungime, îşi va recăpăta curbura naturală, şi acea zonă a arterei nu va constitui un impediment în cazul unui nou implant de stent sau în cazul unui bypass aorto-coronarian. Toate aceste funcţii importante sunt pierdute în cazul montării unui stent metalic.

„Toţi pacienţii care au depăşit vârsta de 35 de ani, dar şi pacienţii mai tineri care au avut în familie cazuri de boală arterială coronariană precoce ar trebui să viziteze medicul, pentru un control de rutină, o dată pe an“