Farmacie verde

Menta relaxează psihicul

de Diana Georgescu

o plantă preţuită din cele mai vechi timpuri, pentru gustul său foarte plăcut şi răcoros, dar şi pentru calităţile terapeutice. Grecii antici credeau că ea îi ajuta pe cei care aveau probleme cu vocea, că trata sughiţul şi durerile de cap.

Loţiunea pe bază de afine şi stejar vindecă eczemele

de Cătălina Tăgârţă

Afecţiune a pielii, eczema poate fi de două tipuri: alergică, după contactul cu un alergen, cum ar fi soda, unele metale ori produse de curăţenie agresive, şi constitutivă, dacă nu are o cauză aparentă. În ambele situaţii se manifestă asemănător: piele roşie, mâncărimi şi băşicuţe mici, pline cu lichid şi cruste şi, în final, coji uscate.

Sânzienele ajută bolnavii dializaţi

de Cătălina Tăgârţă

Sânzienele sunt întâlnite peste tot în România. Deşi mirosul florilor este asemănător cu cel al mierii, planta, cunoscută şi sub numele de drăgaică, are gust amar, ceea ce ar explica beneficiile ei în tratarea bolilor de ficat şi bilă. În plus, florile de sânziene au şi calităţi de înfrumuseţare şi magice, nu doar vindecătoare.

Gulia luptă cu diabetul

de Cătălina Tăgârţă

Din aceeaşi familie cu varza, gulia are un gust plăcut, dulceag-răcoritor. Este un aliment-minune: are conţinut scăzut de calorii şi, cu toate acestea, este plină de vitamine şi de minerale, drept pentru care e folosită şi în diverse cure de slăbire.

Scoarţa de salcie calmează orice durere

de Mariana Borloveanu

- leacuri mănăstireşti

Fiecare dintre noi s-a bucurat măcar o dată de binefacerile mirosului de salcie şi de starea de bine pe care aceasta o dă. Pe lângă înlăturarea stresului, cura cu salcie previne apariţia durerilor da cap sau de articulaţii, fiind în acelaşi timp eficientă şi în tratarea afecţiunilor cardiovasculare şi oftalmologice. De la părintele Porfirie de la Schitul Homorod am aflat că tratamentele cu salcie erau folosite şi acum 1.000 de ani, încă din acea vreme fiind cunoscute proprietăţile antioxidante şi calmante, alături de vitamine, minerale şi oligoelemente, benefice organismului.

Nu e o glumă: cofeina previne accidentele vasculare cerebrale!

de Cristina Cristache

Cei mai aprigi consumatori de cafea şi ceai sunt englezii, despre care se ştie că au un cult pentru aceste băuturi, fiind deja împământenit obiceiul ceaiului de la ora 17:00. Fiecare englez bea nu mai puţin de 25 de căni cu ceai şi cafea săptămânal, iar consumul naţional ajunge la 10 milioane de ceşti pe oră! Pe lângă plăcerea gustului, cele două licori au fost supuse la numeroase teste, care au dovedit că îmbunătăţesc starea psihică a femeilor, îi liniştesc pe bărbaţi, protejează împotriva atacurilor de cord şi reduce riscul apariţiei bolilor cardiace cu 11% dar şi al temutei Alzheimer, iar cercetările de ultimă oră au demonstrat că oferă protecţie împotriva AVC.

„Sarea“ hipertensivilor: tarhonul

de Cătălina Tăgârţă

Plantă aromatică originară din Asia, tarhonul (Artemisia dracunculus) se găseşte şi în unele zone din România. Acesta creşte sub forma unei tufe de 60-100 de centimetri înălţime, cu o tulpină bine ramificată şi frunze foarte parfumate. Din păcate, puţin români cunosc această plantă şi chiar mai puţini o întrebuinţează în bucătărie, în ciuda beneficiilor pe care aceasta le aduce organismului.

Preparaţi-vă singuri apa de gură

de Cătălina Tăgârţă

Vreţi să aveţi tot timpul respiraţie rece ca gheaţa, dar pasta de dinţi pe care o folosiţi nu are efect timp îndelungat? În acest caz puteţi apela la apa de gură, care poate fi preparată cu uşurinţă acasă. Natura a lăsat la îndemâna tuturor soluţii pentru toate problemele şi chiar şi ingredientele pentru a prepara singuri apa de gură.

Pelinul uşurează digestia

de Daniela Anton

Tonic, stimulent gastric, antimicrobian, dezinfectant şi vermifug, pelinul este planta de care aveţi nevoie când suferiţi de diverse afecţiuni. Iată ce vindecă pelinul şi cum puteţi să obţineţi reţete pe baza acestei plante-minune.

Aliatul astmaticilor: unguraşul

de Gabriela Niculescu

Unguraşul (Marrob erabic) se enumeră printre ierburile amare din Biblie şi pe care egiptenii îl foloseau împotriva afecţiunilor respiratorii. Grecii de odinioară credeau că unguraşul este capabil să vindece şi muşcăturile de câine, de unde şi numele său englezesc horehound, ce înseamnă câine turbat (hoar hound). În secolul al IX-lea, medicii arabi, moştenitori ai tradiţiilor medicale egiptene, utilizau această plantă împotriva afecţiunilor respiratorii cronice. Ulterior, avea să fie recomandată în tratarea afecţiunilor ficatului şi ale splinei, apoi a avut onoarea de a figura printre ingredientele teriacului (remediu împotriva otrăvurilor).