Main menu

header

Elena Dinu, imobilizată la pat de un accident vascular cerebral

  În jurul nostru vedem mereu oameni necăjiţi, a căror poveste, dacă am afla-o, ne-ar cutremura. Este şi cazul bătrânei Elena Dinu, o femeie inimoasă, o luptătoare, care a trecut greutăţile vieţii, dar care a fost îngenuncheată acum de boală. Ajunsă la 80 de ani, femeia poate spune că a văzut şi a trecut prin multe în viaţă, dar bătrâneţea este cumplită când îţi pierzi sănătatea. Mamă a cinci copii (unul a trecut în lumea celor drepţi), rămasă văduvă din tinereţe, Elena a găsit puterea să şi-i crească fără ajutor, muncind din greu la o fabrică de cherestea.

Sonia, un înger fără aripi

  Sonia Gambaşu este un îngeraş de doar 6 luni, care se luptă pentru dreptul său la viaţă. Fetiţa suferă de dextrocardie, trunchi arterial grad IV, atrezie arteră pulmonară, DSV, DSA şi canal arterial permeabil atipic. Sonia s-a născut la maternitatea Spitalului Elias, din Bucureşti. A avut o greutate de 2,270 kg şi măsura 46 cm.

Are inima în partea dreaptă

Manole Maria a învins în lupta împotriva cancerului

Mamă a 14 copii, speră în continuare la o existenţă normală după o operaţie pe creier

Manole Maria s-a născut la 15 august 1942, în comuna Berislăveşti, din judeţul Argeş. Viaţa nu a fost deloc uşoară pentru Maria, dar a trecut peste toate greutăţile, purtându-şi crucea fără să crâcnească. Dar destinul i-a mai pregătit o lovitură extrem de grea, din care nu se ştie când îşi va mai reveni. Femeia a fost diagnosticată în urmă cu mai bine de patru ani cu o tumoare cerebrală, ce i-a fost extirpată chirurgical, însă intervenţia a lăsat urme în trupul firav al bătrânei.

Drama Elenei Ungureanu: dependentă de 47 de ani de cei din jur

  Suferă de oligofrenie de gradul I
  Puţini dintre noi îşi dau seama de drama pe care o trăiesc oamenii cu handicap şi familiile acestora, într-o societate încă închistată, cu prejudecăţi, cum este încă în România. Cu timpul vom învăţa să îi respectăm şi să îi acceptăm pe cei cu nevoi speciale.

Un nou început

  - Cu ajutorul cititorilor revistei „Taifasuri”, Mihai Popescu a strâns 40.000 de euro şi a fost operat pe creier în Germania
  La sfârşitul lunii august v-am prezentat povestea impresionantă a unui tânăr din Timişoara, care avea o tumoare craniană şi care s-a zbătut mai bine de patru ani pentru a avea o viaţă normală. Cu ajutorul cititorilor revistei „Taifasuri”, a blogului său personal şi a multor alte publicaţii şi posturi tv, Mihai Popescu a reuşit să strângă cei 40.000 de euro necesari operaţiei neurinomului acustic de care suferea. La 18 septembrie, Mihai a plecat spre Clinica International Neuroscience Institute din Hannover, Germania. S-a internat la 21 septembrie, iar o săptămână mai târziu a fost operat. În prezent, starea sa de sănătate este una bună.

 

O viaţă distrusă cu un... vaccin

  Stanislav Iuliana Florentina este o persoană foarte credincioasă, care şi-a dorit întotdeauna să îşi ajute semenii. Şi ce mod mai bun de a face acest lucru, decât să le alini suferinţa cauzată de boli. După ce a urmat cursurile şcolii de asistente medicale s-a angajat la Spitalul „Matei Balş”, secţia Pediatrie. Acolo s-a simţit împlinită. Din dorinţa de a ajuta cât mai mulţi copii, a decis să facă un vaccin de imunizare, pentru a fi mai aproape de copiii suferinzi de meningită. În urma acelui vaccin, Iulia a trebuit să înfrunte grave probleme de sănătate, precum pneumonii, operaţii la picior, la anus, meningoencefalită aseptică, infecţii urinare şi respiratorii, otită, vasculită cerebrală şi chiar a fost paralizată. În prezent, principalele afecţiuni de care suferă Iuliana sunt: vasculită sistemică, hepatită cu virus C postransfuzional şi endometrioză.
  Medicamentele pot fi letale
 

Adrian şi Filofteia, dragoste la prima vedere

  Dîncă Adrian a avut parte de multe probleme de-a lungul vieţii sale, dar niciodată nu a dat înapoi. Deşi a rămas paralizat în urma unui accident rutier, bărbatul a reuşit să cunoască dragostea şi fericirea alături de Filofteia Sin, o tânără care a fost la rândul ei pusă la grele încercări de-a lungul vieţii. Teia, aşa cum o alintă Adrian, a rămas paralizată în urma unui politraumatism din copilărie. Cei doi s-au cunoscut la Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanei cu Handicap din Comăneşti.

   „Părinţii mei au aflat de accident din presă”
  „Mi-am petrecut copilăria într-un sat din judeţul Bacău, alături de cei şase fraţi ai mei. După terminarea studiilor m-am angajat pe un şantier din Bucureşti. Am făcut armata la aviaţie, apoi am revenit în satul natal şi m-am angajat la un bar din Bacău. Într-o sâmbătă seara, în timp ce mă deplasam spre locul de muncă împreună cu prietena mea, am fost loviţi în plin de o maşină ce circula cu o viteză ameţitoare. Prietena mea a decedat pe loc, iar eu am intrat în comă. Părinţii mei au aflat despre accident din presă. Urmările pentru mine au fost dezastruoase. Am avut o fractură de coloană, ce a necesitat o intervenţie chirurgicală. Din cauza unei insuficienţe renale cronice, a doua operaţie a fost amânată puţin”, se destăinuie Adrian Dîncă.

Mariana Dănilă: „Nu vreau să fiu tratată pentru tot restul vieţii ca o fiintă ciudată!”

   Într-una dintre zilele mohorâte de toamnă ale lunii septembrie am primit pe adresa revistei o scrisoare electronică de la o tânără care ne cerea ajutorul. Povestea Marianei Dănilă este una cutremurătoare. La vârsta de 5 ani a avut un accident groaznic, care i-a marcat întreaga viaţă. Tânăra a căzut într-un recipient cu apă fiartă şi a rămas mutilată la faţă!

  Un dosar medical gros cât un roman
  În urma accidentului, Mariana a rămas cu cicatrice pe întreaga faţă, fără păr pe jumătate de cap şi nu mai are o ureche. Drama ei nu s-a oprit însă aici. În 2001 a suferit un blocaj renal, în 2002 a avut o deplasare la coloană, iar în 2003 s-a îmbolnăvit de ulcer duodenal pe sistem nervos. Din cauza ulcerului duodenal, Mariana face în fiecare an crize şi este nevoită să se interneze de foarte multe ori şi să urmeze diferite tratamente. Nici anul 2004 nu a fost unul fără vizite la spital, ea trebuind să se opereze de apendicită. Anul 2005 a debutat cu alt „cadou”, nişte crize puternice la stomac.
  În urma investigaţiilor medicale s-a descoperit că Mariana are şi ficatul mărit. A fost nevoită să se interneze de şase ori în trei luni! În 2007, Mariana a sesizat că ceva nu este în regulă cu sânii săi, iar după vizita la medic a aflat că i-a apărut un nodul cu diametru de trei centimetri, ea fiind nevoită să se opereze.

  Are în grijă doi fraţi minori
  Depăşind aproape toate problemele pe care le-a întâmpinat în timpul vieţii, Mariana mai are o singură dorinţă: de a-şi face câteva operaţii estetice la faţă. „Costul operaţiilor este destul de mare şi depăşeşte cu mult limita câştigurilor mele, deoarece lucrez la un chioşc de ziare şi câştig foarte puţin.
  Îi rog pe cititorii revistei să mă ajute şi pe mine cu o sumă cât de mică, deoarece familia mea nu are posibilităţi financiare, plus că trebuie să am grijă şi de cei doi fraţi ai mei minori. Îmi doresc din tot sufletul să arăt mai bine, m-am săturat să se uite ciudat lumea pe stradă la mine, unele persoane chiar râd, iar din cauza aspectului sunt refuzată la un loc de muncă mai bine plătit. Nu vreau să fiu tratată pentru tot restul vieţii ca o fiinţă ciudată”.
Cristina Voicilă

Banca Transilvania Crângaşi Titular cont: Dănilă Mariana  Cont Lei: RO66BTRL04601201K85771 BRD Crângaşi Titular cont: Dumitrescu Adrian Cont Euro: RO37BRDE410SV09487614100

Viaţa lui Robert Necula, subiect de film

    Robert Gabriel Cristian Necula, un tânăr de 33 de ani, a avut o copilărie tristă. El a fost abandonat de mama sa în Gara de Nord, fiind nevoit să crească prin orfelinate, privat de dragoste. Din păcate, aceşti ani şi-au pus amprenta în mod negativ asupra tânărului, ajungând să aibă probleme de ordin psihic. Cu toate acestea, bărbatul a realizat multe de-a lungul vieţii, fiind chiar reprezentantul persoanelor cu nevoi speciale atât în România, cât şi peste hotare.

Terapie prin tricotaj
    Viaţa i-a oferit lui Robert ceea ce propria mamă i-a refuzat: o familie care îl iubeşte. Doi foşti profesori au prins drag de Robert, pe vremea când acesta avea doar 14 ani. Cum l-au văzut, cei doi şi-au dorit să îi ofere protecţia unui cămin şi au decis să îl adopte. Din primul moment l-au tratat la fel ca pe cei doi copii naturali ai lor. Pentru a uita de abandonul mamei naturale, Cristian s-a refugiat în tricotaj, fiind o adevărată terapie. Doamna Veronica, de la Casa de copii din Buftea, a fost prima persoană pe care a văzut-o Cristian tricotând, pe vremea când avea doar 7 anişori.

Pagina persoanelor cu handicap - Paralizat parţial, Gheorghe Morda creează figurine din ipsos

   Gheorghe, unul dintre cei trei copii ai familiei Morda, s-a născut la data de 9 mai 1947, în comuna Poiana, din municipiul Turda. După ce a terminat liceul seral şi Şcoala Profesională de Ceramică Tehnică de Maiştri, bărbatul a fost repartizat la fabrica de porţelanuri „ARPO”, în Curtea de Argeş, pentru a-i pregăti pe noii angajaţi, calificându-i la locul de muncă.

 40 de ani vechime în acelaşi post
     Gheorghe şi-a petrecut practic toată viaţa la „ARPO”, pentru că este şi locul în care şi-a cunoscut soţia, cu care are un băiat. 40 de ani a mers la serviciu, fiind cunoscut ca un om serios, punctual, care nu se dă în lături de la provocări profesionale. Ajuns la vârsta pensionării, Gheorghe nu avea stare, plăcându-i să fie activ, de folos, aşa că bărbatul a căutat o îndeletnicire care să îl ţină ocupat. Pentru că se apropia de ceea ce muncise o viaţă întreagă, Gheorghe şi-a deschis un mic atelier de turnat figurine din ipsos.

bp iulie all 30010