…Nu-i vorba despre „Toamna patriarhului”, festivalul de literatură oferit de Gabriel Garcia Marquez, romanul care l-a „salvat de la uitare”, cum s-a exprimat franc Maestrul. Toamna, vreau să zic, încep şcolile, facultăţile, se culeg viile, cortina în Templul Thaliei se ridică. În teatrul românesc actual însă, toamna înseamnă mai mult decât deschiderea stagiunii. Toamna reprezintă anotimpul Festivalurilor, multe la număr, mici şi mari, după frumoasa Primăvară, plină şi ea de recitaluri, culminând cu Festivalul Internaţional de la Sibiu. Şi anul acesta, împotriva crizei, altfel spus cu bani mult prea puţini, teatrele româneşti vor să menţină tradiţia, să nu anuleze o ediţie sau chiar festivalul fiecărui lăcaş de cultură, ce s-a bătut pentru o idee, cât de cât originală: teatrul din Balcani, de pe Dunăre, cel clasic, dramaturgie autohtonă, comedie, dramă şi multe altele. Cum vor fi ele valoric şi câte vor fi rezistat şocului financiar, vom constata la finele toamnei. Până atunci, speranţa rămâne cuvântul de ordine… …Toamna aceasta, Evenimentul ar fi Festivalul Naţional de Teatru (31 octombrie-9 noiembrie), de la Bucureşti, dar, în umbra lui (dacă nu la concurenţă), „Zile şi nopţi de teatru din Balcani”, la Brăila (pe final de septembrie); „Festivalul Dramaturgiei Româneşti” (început de octombrie), la Timişoara, unde nihiliştii vor fi reduşi la tăcere; „Festivalul de Teatru Clasic”, la Arad (partea a doua din octombrie, când Zagrebul anunţă un excelent spectacol „Caligula”, francezii şi slovenii vin şi ei să impresioneze, în timp ce gazdele pregătesc, în regia lui Laurian Oniga, „Slugă la doi stăpâni”). Se agită pentru „serbări galante” şi Clujul (unde va fi un Festival internaţional de păpuşi şi de marionete), şi Braşovul (gazda Festivalului de Dramaturgie contemporană), în umbra Ceahlăului, la Piatra-Neamţ, se aşteaptă „lovituri” de regie, cu Radu Afrim şi Alexandru Dabija (foto); pe Dunăre, gălăţenii visează la un notabil Festival Naţional de Comedie, în timp ce giurgiuvenii au pus de-o săptămână teatrală cu trupe din oraşe dunărene (două din Bulgaria, tot atâtea din Ungaria - una de limbă română!, „Slavija” din Belgrad şi doar un singur teatru din ţara noastră, „Valahul” gazdă!?!). O listă a Festivalurilor de toamnă la prima vedere, căci vor exista şi alte evenimente, cu diverse forme de teatru, tradiţionale, nonconvenţionale, moderne sau mondene.
…Un moment aparte îl reprezintă Festivalul de la Brăila, ce va sta sub semnul unei Legende a teatrului contemporan: Cătălina Buzoianu, născută într-un aprilie ’38, în briza înălţătoare a Dunării, acolo, în „oraşul cu salcâmi”. Ca un mic semn de preţuire adus uriaşei regizoare, scena din Brăila se va înnobila sub alte două spectacole montate cu har aparte de Cătălina Buzoianu, unul la Marsilia, altul („Cum gândeşte Amy”, cu încă un remarcabil rol realizat de Valeria Seciu) la Teatrul Mic din Capitală. Suficient să spun că, în acest septembrie, la Brăila, va fi… „Toamna patriarhEi”!