… Primăvara înseamnă, printre altele, şi anotimpul festivalurilor în teatrul românesc. Timişoara, Bacău, Sărbătoarea Shakespeare, de la Craiova şi Bucureşti, Buzău, Satu-Mare, iar acum, Festivalul Comediei Româneşti - festCo. Toate sfidând nemiloasa criză şi demonstrând că teatrul românesc nu poate fi ucis de nimeni şi nimic.

… „festCo” e în plin toi. Teatre din Arad, Brăila, Bucureşti, Craiova, Galaţi, Piatra-Neamţ, Ploieşti, Sibiu, studenţi de la UNATC şi Hyperion Bucureşti, din Craiova, liceeni de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani au venit pe scenele Festivalului cu texte clasice şi moderne, cu entuziasm creator, indiferent de autor.

… „Partea leului” şi-a tăiat-o, din nou, Eugen Ionesco, adus de selecţionerul unic al Festivalului, competentul critic Ileana Lucaciu, cu patru spectacole: „Lecţia”, montată cu profunzime, la „Fani Tardini” din Galaţi, de regizorul Tino Geirun din Viena; acelaşi text, pus la Naţionalul bucureştean, cu har fascinant, de Horaţiu Mălăele; „Scaunele”, prezentat de Naţionalul craiovean, în regia lui Kincses Elemer, şi „Cântăreaţa cheală”, regizată de Alexandru Dabija la Teatrul German din Timişoara. Sărbătoarea oferită de Teatrul de Comedie (director George Mihăiţă) nu doar că umple sălile, dar probează că se pot face spectacole de ţinută şi cu texte autohtone! Cel mai bun exemplu: „Identităţi”-le realizate cu măestrie de valorosul Victor Ioan Frunză, la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila: şapte piese scurte de Dumitru Solomon, în şapte spaţii din teatru, cu „Apa” (ultima „scenă”) fantastică!

… Clasicii ni i-au oferit studenţii: „Mofturi la Unior”, după I.L. Caragiale, realizat de Anul I Masterat, la UNATC, sub bagheta eruditului Gelu Colceag, şi „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri, produs la Hyperion în regia Dianei Mihailopol. Studenţii din Craiova au prezentat un comediant în vogă, Adrian Lustig, căruia Alina Rece i-a montat „Circul Matteo”. Dar „autorul contemporan al festivalului” este actorul-dramaturg Mimi Brănescu, cu două piese jucate în concurs („Acasă la tata”, regizat de Alexandru Dabija la Teatrul Act din Bucureşti, şi „Gunoierul”, montat de actorul Alex Mărginean la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad) şi două selecţionate („Flori, fete, filme sau băieţi”, „Dumnezeul de a doua zi”). N-a lipsit Matei Vişniec, cu „Femeia ţintă şi cei zece amanţi” (adusă în Capitală de redutabilul Naţional sibian, în regia lui Claire Dancoisne) şi cu „Ţara lui Gufi” (jucată de liceeni din Botoşani), nici Peca Ştefan, cu „5 minute miraculoase în Piatra- Neamţ”, la, fireşte, teatrul moldav. Nu-l pot uita pe Victor Ion Popa, cu nemuritoarea piesă „Tache, Ianke şi Cadâr”, cu un Nicolae Urs de zile mari în montarea frumoasă a lui Lucian Sabados la Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti. O întrecere şi dincolo de scenă, cu aproape 60 de texte ce visează să fie jucate (alt semn că dramaturgia autohtonă există!): Concursul de Comedie Românească, Marele Premiu fiind adjudecat de „Leopardul Mistreţ”, piesa semnatarului acestor rânduri!