de Raluca Grințescu
Plantă din familia solanaceelor, beladona, cunoscută și ca iarba diavolului sau mătrăgună, este deosebit de otrăvitoare dacă se foloseşte în cantităţi mari. Frunzele şi rădăcinile sale sunt folosite pentru extragerea unor alcaloizi (atropină, hiosciamină) cu utilizări terapeutice.
Read more: Beldona „amorţeşte“ ulcerul
de Gabriela Niculescu
Plantă bianuală, degeţelul roşu are un adevărat ritual de colectare. Tăierea frunzelor se face în zile însorite, între orele 10:00 şi 16:00, când se acumulează maximum de principii active. Recoltarea nu trebuie să fie făcută de copii ori de femei gravide, din cauza toxicităţii. După uscare, frunzele rămân verzi, fără pete brune, fără miros şi cu gust amar. Conţinutul chimic este foarte bogat în săruri minerale: cupru, mangan, crom, nichel, bariu şi stronţium, vitamina C, acizi organici, flavone, coline, acetilcoline şi mucilagii.
Read more: Tinctura de degeţel roşu vine în sprijinul cardiacilor
de Iulian D. Moleianu
Faimoasă în special sub denumirea de „reishi”, ganoderma este o ciupercă rară, cunoscută în medicina tradiţională chineză drept promotoare a vitalităţii şi longevităţii. Susţinătorii săi aclamă efectele miraculoase ale ciupercii în cazul slăbiciunii şi oboselii, menţinerii nivelului optim de colesterol şi a tensiunii arteriale, combaterii inflamațiilor, conferirii de energie, forţă şi susţinerii sistemului imunitar. Beneficiind de o bună popularitate în rândul remediilor naturiste, ciuperca este recomandată doar cu uz medicinal, nu şi în bucătărie.
Read more: Ganoderma tratează steatoza hepatică
de Dana Purgaru
Dacă ați mâncat usturoi și aveți o întâlnire importantă, cercetătorii americani au descoperit ce puteți face pentru a scăpa de mirosul neplăcut.
Read more: Merele îndepărtează mirosul de usturoi
de Iulian D. Moleianu
Saschiul sau brebenocul este o plantă perenă mică, cu tulpini târâtoare, cu frunze groase şi lucioase şi cu flori albastru-violacee. În scopuri terapeutice se utilizează planta sau numai frunzele recoltate în timpul înfloririi. În primul rând, se constată efecte deosebite în reducerea tensiunii arteriale şi în reglarea tulburărilor vasculare cerebrale, asigurând oxigenarea normală a creierului şi îmbunătăţirea circulaţiei sangvine la nivel cerebral, cu efect în combaterea sclerozei cerebrale. Prin diminuarea ritmului cardiac, saschiul intervine în tahicardia neurovegetativă şi în dilatarea arterelor cerebrale, pentru stimularea contracţiilor inimii şi prevenirea aterosclerozei şi a congestiei.
Read more: Medicii suedezi demonstrează că saschiul previne Alzheimerul
de Iulian D. Moleianu
Papura roşie este inamicul numărul unu al pancreatitei. Numită şi obligeană, trestie mirositoare sau crin de apă, planta provine din India şi a fost adusă în Europa de Est prin secolul al XIII-lea, de nomazii tătari şi turci, care o utilizau la dezinfectarea apei de băut. Aceasta creşte în flora spontană prin locuri mlăştinoase, în şanţuri umede şi pe malurile apelor lin curgătoare sau ale bălţilor, mai ales în Banat, Crişana şi Bucovina.
Read more: Papura rosie vă scapă de pancreatită
de Carmen Ciripoiu
Fiartă sau crudă, dolofana conopidă a devenit un panaceu de neegalat în lupta cu bolile. Aceasta previne anemia, blochează osteoporoza, întăreşte imunitatea, combate constipaţia, preîntâmpină formarea cheagurilor de sânge şi reduce riscul apariţiei cancerului.
Read more: Conopida reduce riscul apariţiei cancerului
de Cristina Cristache
În tradiţia populară românească, bozul era odinioară una dintre plantele cel mai utilizate și apreciate. Terapia cu boz se transmitea din generaţie în generaţie datorită efectelor benefice dovedite de-a lungul veacurilor în diferite afecţiuni. Numit fratele sălbatic al socului, are proprietăţi asemănătoare, însă mai puternice. Acesta conţine ulei volatil, răşini, acid tartric, acid malic, saponine, un colorant albastru şi substanţe amare. Femeile ţineau bozul mereu la îndemână pentru tratamente diverse, dar şi pentru că boabele rozalii erau ideale pentru vopsirea ţesăturilor.
Read more: Bozul previne obezitatea şi ajută în curele de slăbire
de Iulian D. Moleianu
Stările de răceală şi mai ales cele gripale, contactate în anotimpurile calde, dau bătăi de cap mult mai mari decât acelea cu care suntem obişnuiţi în sezonul mai rece. Medicina naturistă oferă însă remedii chiar şi în aceste situaţii nedorite. Paraipanul este una dintre plantele la care puteţi apela cu încredere atunci când sunteţi răciţi.
Read more: Paraipanul alungă răcelile rebele de vară
de Iulian D. Moleianu
Secărica este o plantă utilizată încă din vechime în scopuri terapeutice. Fructele sunt bogate în ulei volatil şi au întrebuinţări multiple atât în medicină, cât şi în alimentaţie. Infuzia preparată dintr-o linguriţă şi jumătate cu fructe la o ceșcuță cu apă are proprietatea de a elimina gazele din stomac, măreşte cantitatea de lapte femeilor care alăptează, reglează funcţiile stomacului, combate inflamaţiile intestinale, calmează colicile, fluidifică secreţiile bronhice şi măreşte diureza.
Read more: Secărica linişteşte colicile
de Raluca Grințescu
Planta ştir a fost folosită în remediile triburilor native americane, în medicina antică europeană și în cea orientală. Semințele se pot mânca crude dacă sunt presărate peste mâncăruri sau salate, prăjite asemeni popcornului, dar fără ulei, sau măcinate sub formă de făină. Aceste semințe de știr sunt recomandate în multe diete datorită faptului că nu conțin gluten și pentru că sunt proteine-complete, cu un profil mai ridicat decât proteinele obținute din carne sau lactate.
Read more: Cel mai bun stimulator imunitar: ştirul