de Claudia Stan
„Salutare, stimate român!”, este salutul cu care Cucurigii, alias Puiu (Valeriu Pavel Dan) şi Jul (Iulian Niculae), vă întâmpină de luni până vineri pe postul de televiziune Etno, între orele 8:00 şi 12:00. „Cucurigii jumuliţi” este emisiunea care a lansat acest post tv şi a fost o adevărată rampă pentru cei doi.
Balerinul şi bebeluşul
- Cum v-aţi cunoscut, dar mai ales cum aţi devenit un cuplu pe scenă?
Puiu: Am participat amândoi la o emisiune pe care Horia Brenciu o avea la vremea aceea, iar acolo veneau oameni cu talente neobişnuite. Eu am fost acolo să fac balet! (râde) Chiar dacă acum sunt mai grăsuţ, la vremea respectivă am dansat „Lacul lebedelor”, cu hainele pe care mi le-au dat să le îmbrac. Jul câştigase premiul pentru cel mai frumos şi mai comic monolog, unde a şi primit „Premiul Presei Româneşti”, iar el era îmbrăcat în… pampers. Eu am fost premiat de Jurnalul Naţional, iar el, de Evenimentul Zilei. Acolo ne-am întâlnit, deşi amândoi aveam activităţi diferite.
Jul: Primul meu contact cu televiziunea a fost în anul 1995, în prima serie a emisiunii „Duminica în familie”, şi acolo făceam „Camera ascunsă”, dar mai eram şi regizor de platou. La emisiunea lui Brenciu, „Gong Show”, care era un format copiat după americani, trebuia să se prezinte oameni care să cânte atât de „bine”, încât să iasă toată lumea din sală. Pe scurt, se căutau antitalente. Ei bine, la noi, la români, s-au prezentat la casting numai oameni cu talent. Aşa că au fost nevoiţi să adapteze emisiunea. Acolo ne-am întâlnit, iar după ceva timp m-a sunat Puiu să facem o echipă pentru matinal. A fost un pic greu la început, pentru că, atunci când domnul Prigoană a lansat Etno, muzica folclorică era pe moarte. Uite că am început uşor, dar ne-am ridicat repede!
- Ce alte activităţi mai aveţi?
Jul: Jucăm în filme sau mergem la spectacole. Acum un an am fost la Festivalul de la Cannes cu filmul „Amintiri din Epoca de aur” al lui Cristian Mungiu. Am filmat la un moment dat câteva secvenţe la o stână şi când ne-a văzut soţia ciobanului a leşinat. Tot repeta: „Jul şi Puiu la mine în bătătură? Nu-mi vine să cred!” A fost un moment destul de amuzant. Totodată am mai făcut un film din banii noştri, care se numeşte „The Idiots” („Idioţii”) şi care, atât cât a fost promovat, a fost apreciat.
Brand al postului Etno TV
- De unde provine denumirea de „Cucurigii jumuliţi”?
Jul: Prima dată când am început emisiunea, adică la 19 septembrie 2002, am apărut în primul matinal de Etno, iar emisiunea s-a numit „Cucurigu Gagu”. I-am prezentat domnului Prigoană o listă cu vreo 20 de titluri, iar dânsul l-a ales pe acesta. A urmat apoi o altă selecţie şi s-a ajuns la „Cucurigii jumuliţi”. Cucurigii a devenit un brand al postului Etno şi suntem cunoscuţi cu numele acesta.
- Care a fost cel mai impresionant moment din cadrul unui spectacol?
Puiu: Am avut multe astfel de momente. Într-o zi am avut spectacol la Teatrul „Ion Creangă”, după ce ţinusem emisiune în dimineaţa aceea, iar când am ajuns acolo, spectatorilor le-au dat lacrimile de emoţie! Tot acolo, lui Jul au vrut să îi fure numărul de înmatriculare de la maşină, ca să îl ţină ca amintire, dar au văzut gardienii la timp. De multe ori se întâmpla ca artiştii care trebuiau să cânte să întârzie, iar noi trebuia să facem spectacol până ce veneau. Aşa suntem noi, 2 în 1, ca detergentul! Şi suntem tot timpul puşi pe şotii. De exemplu, eram la un spectacol şi a venit la mine o domnişoară să-mi ceară autograf, iar eu i-am zis că trebuie să facă o cerere în scris la Jul. Cum domnişoara era blondă, chiar a făcut cererea şi s-a dus la el să i-o aprobe. Jul când a văzut-o l-a pufnit râsul, dar cum mă cunoştea şi-a dat seama de glumă.
Matinal cu peripeţii
- Care este cea mai trăsnită întâmplare de care aţi avut parte în direct?
Jul: Am avut invitat un preot în emisiune. La un moment dat primim un telefon în direct de la o doamnă care ne-a spus că mama ei împlineşte 90 de ani. Eu şi cu Puiu am început să îi cântăm mulţi ani trăiască, iar după ce terminăm, femeia ne spune că în ziua respectivă se împlinesc patru ani de când a murit. Noi eram ruşinaţi de ceea ce făcusem, dar cum l-am avut pe părinte invitat am încercat să o dregem oarecum. Dar nici el nu a fost mai prejos şi ne-a zis: „Hai, lasă, tăicuţule, că acolo Sus unde s-a dus sigur are cablu şi v-a văzut!”. Iar de acum când ne sună cineva şi ne zice, de exemplu, că mama lui face 95 de ani încep şi cânt „mulţi ani…” şi mă opresc să întreb dacă ne vede şi abia după aceea continuu.
„A fost un pic greu la început, pentru că, atunci când domnul Prigoană a lansat Etno, muzica folclorică era pe moarte” (Jul)
„Intenţionez ca după ce ies la pensie să public scrisorile de la telespectatori într-o carte, iar banii obţinuţi să îi donez unui azil de bătrâni” (Puiu)
- Spuneţi-ne o poveste emoţionantă pe care aţi auzit-o de la un telespectator.
Puiu: M-a impresionat foarte tare scrisoarea unei doamne pensionare din Vaslui. Ne-a scris că strânsese şi ea bani de înmormântare şi că îi depusese la CEC. Cum nu avea cablu şi doar un televizor alb negru care vedea cu „purici” se ducea la o vecină să urmărească matinalul nostru. Într-o zi şi-a scos o parte din banii de la bancă, şi-a cumpărat televizor color şi şi-a instalat şi cablu. După care a sunat-o pe fiica sa şi i-a zis: „Mamă, vezi când oi muri cum faci rost de restul de bani să mă îngropi, pentru că din banii de înmormântare mi-am luat televizor ca să îi văd pe Puiu şi pe Jul. Acum pot să mor liniştită!”. Avem peste 30.000 de scrisori de-a lungul timpului, dar aceasta a fost una care ne-a emoţionat până la lacrimi. Intenţionez ca după ce ies la pensie să le public într-o carte, iar banii obţinuţi să îi donez unui azil de bătrâni. Femeia aceea ne-a dat o lecţie de viaţă!