de Gabriela Niculescu

Cafeaua este un ingredient ce oferă, pe lângă energie, şi aromă vieţii noastre. Pentru fiecare dintre noi cafeaua face parte dintr-un ritual, însă pentru unele popoare este un adevărat cult, din vremuri străvechi. Există atât de multe curiozităţi despre cafea, încât o singură pagină nu este cuprinzătoare. Astfel, în acest număr vă dezvăluim legenda descoperirii cafelei, abordăm metodele de decafeinizare, dar vă oferim şi câteva fapte istorice inedite.

Legenda descoperirii
Există diferite legende despre descoperirea cafelei, însă cea mai cunoscută poveste datează din anul 1400, şi este cea a unui păstor de capre, pe nume Kaldi, din Africa de Est, Ethiopia de astăzi. Într-o noapte, acesta a observat că toate caprele sale se comportă foarte ciudat. După o mică investigaţie, şi-a dat seama că animalele au mâncat boabe dintr-un arbore din apropiere şi aproape toate au rămas treze şi au sărit toată noaptea. Fiind curios, păstorul a gustat din boabele acelui arbust şi a constatat că îl revigorează şi-l fac să stea mai mult timp treaz. Când un lider religios de la un lăcaş de cult a trecut prin apropiere, păstorul i-a spus întâmplarea, iar acesta a vrut să vadă planta. Pentru a-i încerca efectul, a turnat apă fierbinte peste boabe, pentru a face o băutură. Aceasta a fost prima cană cu cafea. Impresionat de calităţile băuturii, de a-l ţine mai mult timp treaz, fără să-i afecteze capacitatea intelectuală, liderul religios a dus noua descoperire înapoi la lăcaşul sfânt, cu scopul de a-şi ajuta fraţii să stea treji în timpul rugăciunilor. În curând, cafeaua s-a răspândit din lăcaş de cult în lăcaş de cult şi a devenit foarte populară, credincioşii crezând că este un cadou divin.
În secolele ce au urmat, oamenii şi-au însuşit cafeaua în cultură şi în rutina zilnică. Abia după mult timp a fost descoperită şi în restul lumii.

Trei tipuri comercializate din 60 existente
În secolul al XVIII-lea, botaniştii au clasificat cafeaua drept membră a familiei Rubiaceous. Din aproximativ 60 de specii de arbori de cafea, numai două predomină în comerţul mondial: Arabica - 75% din întreaga producţie şi Robusta - 25%. Liberica este cea mai puţin întâlnită.
Cafeaua Arabica provine din Ethiopia şi este cunoscută din timpurile preistorice. Boabele se coc cel mai bine la altitudine de 1.000-2.000 de metri, unde procesul de creştere este mai lent şi, astfel, aroma este mai concentrată. Acestea au un gust mai rafinat şi conţin cafeină 1% din greutate. Din cauza naturii sale delicate, un copac din această specie produce doar 450-680 de grame de boabe pe an. Această cafea reprezintă aproximativ 75% din întreaga cultură de cafea. Arborele este sensibil la îngheţ, la boli şi la secete şi necesită nu numai o îngrijire mai atentă, ci şi condiţii climaterice adecvate.
Cafeaua Robusta provine din Congo şi a fost descoperită în 1898. Boabele sunt produse de un arbore rezistent în faţa bolilor. Se cultivă la joasă altitudine, iar aroma este puternică, dar nu la fel de concentrată ca Arabica. Boabele conţin aproximativ 2% cafeină. Acest arbore produce mai multe boabe decât Arabica, circa 900-1.300 de grame pe an. Acest tip de cafea se foloseşte pentru clasele inferioare de produse. Deşi se găseşte mai rar în magazine, Robusta este des folosită în amestecuri şi în prelucrarea instant.
Cafeaua Liberica este din Africa de Vest, iar comerţul cu acest tip de cafea este neînsemnat. Este cea de-a treia varietate recunoscută oficial, are o aromă puternică şi se cultivă la altitudine joasă. Este asemănătoare cu cafeaua Robusta.

Cum se obţine sortimentul decafeinizat
Deşi mulţi se bucură de o cană cu cafea, unele persoane nu doresc sau nu au voie să consume cafeină şi optează pentru cafeaua decafeinizată. În acest moment, există două metode care sunt utilizate pentru a elimina cafeina. Primul mod de a elimina cafeina din cafea este cunoscut ca procesul european. Boabele sunt mai întâi înmuiate în apă şi apoi sunt spălate în clorură de metilen. Acest lucru permite cafeinei să fie absorbită. Boabele sunt apoi clătite de produse chimice, uscate complet şi trimise la prăjit. Procesul european de decafeinizare lasă mai multă aromă decât celălalt procedeu. Însă, chiar dacă boabele sunt curăţate bine, există riscul ca pe ele să rămână o cantitate de substanţe chimice atunci când prăjirea este finalizată. Anumiţi cercetători susţin că reziduurile chimice ar fi cancerigene, transformând astfel consumul cafelei decafeinizate prin procedeul chimic într-un pericol. Părerile sunt împărţite. Există şi cercetări care susţin contrariul, că boabele nu ar fi afectate şi că în organism nu sunt introduse produse chimice.
A doua metodă folosită pentru decafeinizare este cea a apei elveţiene, proces în care nu se utilizează produse chimice. Boabele sunt plasate într-o soluţie apoasă, ce trece prin filtre de cărbune ce elimină cafeina. Apoi, boabele sunt plasate înapoi în soluţia apoasă, dar decafeinizată, şi astfel vor absorbi tot, în afară de cafeină. În acest procedeu sunt utilizate şi extracte de cafea verde lipsite de cafeină. Metoda apei elveţiene are dezavantajul de a scoate din boabe mai mult decât cafeină, adică şi unele dintre uleiurile aromate. Boabele de cafea tratate prin metoda apei elveţiene sunt de multe ori mai scumpe decât cele care au fost tratate cu o soluţie chimică.
În numărul următor puteţi citi despre metodele de preparare a unei cafele reuşite.

- În 1453, cafeaua a fost introdusă în Constantinopol de otomani - primul magazin de cafea din lume, Kiva Han, s-a deschis în 1475. Pe atunci, legea turcă hotăra că o femeie are dreptul să divorţeze de soţul său dacă el nu reuşeşte să furnizeze o cotă de cafea pe zi;
- În 1690, cu o plantă de cafea luată din portul arăbesc de la Mocha, olandezii devin primii care transportă şi cultivă cafea importată;
- În 1713, fără ştiinţă, olandezii i-au oferit lui Louis al XIV-lea al Franţei un arbust de cafea, deoarece un ofiţer de marină francez, Gabriel Mathieu de Clieu, furase un răsad şi-l transportase la Martinica. După 50 de ani, sondajul oficial arată o evidenţă de 19 milioane de copaci de cafea în Martinica. În cele din urmă, 90% din toată cafeaua din lume s-a răspândit de la această plantă;
- În 1901, Satori Kato, un chimist japonez-american din Chicago, a inventat prima cafea „instant”;
- În 1946, în Italia, Achilles Gaggia şi-a perfecţionat maşina de espresso, iar produsul obţinut a fost numit cappuccino, datorită asemănării culorii cu cea a robelor călugărilor capucini.

Ştiaţi că... Arborele de cafea trăieşte 50-70 de ani, primele flori îi apar după trei ani, iar producţia este profitabilă abia după cinci ani?