de Elena Şerban

Cu un instrument aproape uitat, naiul, Gheorghe Zamfir a cucerit întreaga planetă. Artistul s-a născut la 6 aprilie 1941, în localitatea Găeşti, din Dâmboviţa. A dovedit încă din copilărie dragoste de muzică, cea mai mare dorinţă a sa fiind să cânte la acordeon cu taraful de ţigani. Impresionat de dorinţa copilului său, tatăl lui Gheorghe Zamfir şi-a dus puştiul la Şcoala de Muzică nr. 1 din Bucureşti.

Cu toate că a plecat de acasă cu gândul de a studia acordeonul, a fost ales în clasa de nai de marele Fănică Luca. După două luni, Zamfir a renunţat la acest instrument, dar a revenit împins de la spate de tatăl său. S-a îndrăgostit atât de mult de acest instrument, încât nu şi-a dorit să mai facă altceva decât să cânte la nai. Printre melodiile sale celebre se numără „Eté d’amour” sau „Păstorul singuratic”, graţie cărora toată Europa, dar şi URSS, China, Japonia şi SUA s-au aflat la picioarele sale.

Totul s-a schimbat pentru artist în 1982, când, în plin comunism, a dedicat, cu mare curaj, un concert lui Dumnezeu. Din acest motiv a căzut în dizgraţia cuplului Ceauşescu şi a fost nevoit să plece în exil. Cariera fabuloasă a artistului a continuat şi peste graniţă.

Gheorghe Zamfir este câştigătorul a 120 de discuri de aur şi platină, are peste 190 de discuri înregistrate şi are peste 120 de milioane de albume vândute. Este singurul artist european care a câştigat două Discuri de Aur în SUA şi singurul artist român care a câştigat un Disc de Aur în Ungaria. Geniul lui Zamfir a constat nu doar în interpretarea dumnezeiască, ci şi în faptul că, pentru a obţine sunetele dorite, a modificat construcţia naiului.

Artistul are un fiu, Emmanuel Teodor, născut în 1986, în Canada, din relaţia cu Susan Nichols.