de Nicoleta Ghighilicea

În numărul trecut v-am prezentat patru femei care conduc cu succes India, Brazilia, Argentina şi Costa Rica, ele fiind şi primele care ocupă funcţia supremă în stat în aceste ţări. Însă nu doar în America Latină şi în Asia există reprezentante ale sexului frumos la cârma unor naţiuni, ci şi în Europa şi Africa. Şi ele au acest mandat tot pentru prima dată în istoria ţărilor lor, ca Lituania, Kosovo, Liberia şi Malawi. Doar Elveţia are acum a treia femeie şef de stat.

Dalia Grybauskaite, „doamna de fier” a Lituaniei
Prima şi singura femeie preşedinte din Lituania, Dalia Grybauskaite, a fost aleasă în 2009, când statul era copleşit de datorii. După mai mulţi ani de creştere economică, Lituania ajunsese atunci într-o recesiune profundă, iar ea a fost văzută ca singurul politician care putea să salveze ţara. A câştigat uşor scrutinul, datorită competenţei sale în domeniul financiar şi economic. În plus, a candidat ca independent şi a avut un discurs bazat pe combaterea oligarhilor. Presa internaţională a numit-o „doamna de fier” a Lituaniei, pentru discursurile sale ferme, dar mai ales pentru că are centura neagră la karate.
În vârstă de 56 de ani, a ocupat mai multe funcţii înainte de a ajunge şef al statului: a fost viceministru de Externe, ministru de Finanţe şi comisar european pentru buget şi finanţe, posturi pe care le-a ocupat după mai mulţi ani de studii în ţară şi în străinătate.
Dalia Grybauskaite a studiat economia politică în Sankt Petersburg, iar după terminarea cursurilor, în 1983, s-a întors în oraşul natal Vilnius, unde a lucrat ca secretară la Academia de Ştiinţe. Tot atunci a devenit şi membru al Partidului Comunist. Apoi şi-a susţinut teza de doctorat la Moscova, iar la scurt timp de la prăbuşirea URSS a plecat în SUA pentru a-şi continua studiile.
Dalia Grybauskaite nu este căsătorită şi nici nu are copii, iar modelele sale de politicieni sunt Margaret Thatcher şi Mahatma Gandhi.

Eveline Widmer-Schlumpf, la conducerea Elveţiei
Fost ministru al Justiţiei, Eveline Widmer-Schlumpf a fost aleasă preşedinte pentru acest an. În Ţara Cantoanelor, Preşedinţia este asigurată prin rotaţie de unul dintre cei şapte membri ai Guvernului (Consiliul Federal), care sunt aleşi de Parlament. Widmer-Schlumpf este a treia femeie care obţine acest mandat în Elveţia, ţară în care femeile au primit drept de vot la nivel federal abia în 1971. Ea are 56 de ani şi este de profesie jurist. După absolvirea studiilor în domeniul juridic la Zürich, s-a întors în cantonul natal Graubünden şi a lucrat ca notar public, iar în 1990 a obţinut un doctorat. În timp ce îşi construia cariera profesională, Widmer-Schlumpf îşi întemeia şi o familie frumoasă, devenind soţie şi mamă a trei copii. Mai mult, a intrat şi în viaţa politică, mergând pe urmele tatălui său, care a fost, de asemenea, membru al Guvernului şi preşedinte al ţării. În 1994, Widmer-Schlumpf a devenit parlamentar, iar de atunci a ocupat mai multe funcţii administrative în cantonul său, dar şi la nivel federal.

Atifete Jahjaga a fost comandant de poliţie în Kosovo
Prima femeie preşedinte în Kosovo, Atifete Jahjaga, a fost aleasă de Parlament anul trecut. A fost o soluţie de compromis până la aprobarea modificărilor constituţionale care prevăd ca preşedintele să fie ales prin vot direct. Are 37 de ani şi este cel mai tânăr preşedinte pe care l-a avut Kosovo până în prezent. Înainte de a ajunge în funcţia supremă în stat a fost director adjunct al Poliţiei Kosovo, având cel mai mare grad pe care îl poate avea o femeie într-o asemenea instituţie din sud-estul Europei, cel de general-maior.
Atifete Jahjaga a absolvit Facultatea de Drept în Priştina în 2000, iar după şase ani a obţinut o diplomă în managementul Poliţiei în Marea Britanie. Apoi a studiat la Centrul George Marshall din Germania şi la Academia Naţională a FBI din SUA. După războiul din Kosovo a lucrat ca interpret în cadrul Forţei de Poliţie a ONU, iar mai târziu a ajuns ofiţer şi a obţinut toate gradele până la cel de general-maior. Când a ajuns preşedinte, ea a spus că va sprijini actualele discuţii cu Belgradul. Fostă provincie a Serbiei, Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, dar nu este încă recunoscută de Serbia.

În Liberia, Ellen Johnson-Sirleaf a câştigat Premiul Nobel pentru Pace
Ţară cu importante resurse naturale, dar cu oameni săraci, Liberia a fost măcinată de un război civil pentru controlul minelor de diamant, care a durat 14 ani. Conflictul a lăsat în urmă peste 200.000 de morţi, dar şi mii de victime ale abuzurilor sexuale. Aceasta a fost moştenirea primită de Ellen Johnson-Sirleaf în 2006, când a fost aleasă preşedinte al ţării. Cetăţenii au votat-o ca să aducă pacea şi să scoată ţara din criză.
Este prima femeie şef de stat într-o ţară africană şi singurul lider ales democratic în Liberia. Economistă de profesie, cu studii la Harvard, şi-a început cariera politică la 34 de ani. A fost ministru de Finanţe, apoi a lucrat la Banca Mondială şi la ONU. Acum, în vârstă de 74 de ani, este la al doilea mandat, fiind realeasă anul trecut. Liberienii au votat-o din nou pentru că şi-a respectat promisiunile făcute în urmă cu şase ani. Realizările sale au fost remarcate şi de comunitatea internaţională. Anul trecut a primit Premiul Nobel pentru Pace, alături de o altă militantă pentru drepturile femeilor din Liberia, numită şi „războinica păcii”. Este cea care şi-a îndemnat compatrioatele să recurgă la „grevă sexuală” până la oprirea războiului civil. Iniţiativa sa a dat roade, şi aşa s-a ajuns la negocieri de pace.

Joyce Banda, militantă din Malawi
Prima femeie preşedinte din Malawi, Joyce Banda, a devenit de curând şi a doua care deţine această funcţie în istoria Africii. A ajuns la conducerea ţării după ce fostul şef de stat Bingu wa Mutharika a murit în urma unui infarct. Fiind vicepreşedinte, Joyce Banda a preluat prerogativele de preşedinte, aşa cum prevede Constituţia. Militantă pentru egalitatea între sexe, a călătorit prin ţară pentru a încuraja femeile să se implice în afaceri. În Malawi este cunoscută pentru felul în care a luptat împotriva foametei în 1997 şi pentru contribuţia sa la stabilitatea economică în statul african. Şi-a început cariera ca secretară şi a devenit în scurt timp o persoană publică. Este mamă a trei copii şi are 62 de ani. Anul trecut, revista „Forbes” a clasat-o pe locul trei în rândul celor mai influente femei din Africa.

• Preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga, este prima femeie care ajunge în această funcţie în regiunea Balcani.