de Adela Stăncescu

- Femeile care devin bărbaţi după cod de conduită vechi de 500 de ani

Într-o societate dominată în mod tradiţional de bărbaţi, femeile din Albania puteau să aibă aceleaşi drepturi cu aceştia doar dacă depuneau un jurământ că rămân virgine toată viaţa şi dacă adoptau un comportament masculin, reguli revizuite după căderea comunismului. Acum mai trăiesc în jur de 50 de femei care au făcut această alegere.

Proprietatea tatălui, şi apoi a soţului
Schimbarea statutului femeilor îşi are rădăcinile în setul de legi tradiţionale numit codul Kanun, care a fost făcut de prinţul albanez Leke Dukagjini în secolul al XV-lea. S-a transmis pe cale orală până în secolul al XIX-lea, când a fost scris. Este împărţit în 14 secţiuni, care cuprind reguli despre viaţa clanurilor şi se referă în principal la familie, căsnicie, muncă, proprietăţi, respectarea cuvântului dat, pagube şi infracţiuni. Unele dintre cele mai temute reglementări din Kanun sunt cele referitoare la tradiţia răzbunării sângelui vărsat. Codul, care are ca principiu de bază respectarea demnităţii bărbatului, spune despre femeie că este proprietatea tatălui său, şi apoi a soţului, nu are libertate de mişcare şi nici nu poate să lucreze oriunde. În perioada în care s-au aplicat aceste legi, ea trebuia să se ocupe doar de îngrijirea copiilor şi a casei.

Criterii pentru schimbare
Totuşi, Kanun acordă o singură şansă femeilor de a-şi recâştiga controlul asupra vieţii lor: să se proclame bărbaţi şi, prin adoptarea unui comportament masculin, să dobândească toate drepturile rezervate acestora. Nu orice femeie putea să aibă acest statut, ci doar acelea care nu au vrut să se căsătorească însă cu bărbatul ales de părinţii săi. Acesta era singurul mod de a refuza un mariaj aranjat, în caz contrar, pedeapsa pentru ea era moartea. Schimbarea aceasta a fost considerată o soluţie practică şi pentru familiile din care lipseau bărbaţii. Dacă nu se năştea niciun băiat care să fie moştenitor, atunci tatăl putea să aleagă una dintre fiice ca să îndeplinească rolul său.

Respectate de sexul tare
În momentul depunerii jurământului în faţa a 12 bărbaţi ai satului, femeia trebuia să fie fecioară şi i se cerea abstinenţă de la raporturi sexuale toată viaţa. De aceea li se mai spunea „Fecioarele Jurate”. Obţineau în schimb drepturi egale cu bărbaţii, şi chiar respectul acestora. Se înarmau şi puteau să fumeze şi să bea, să mănânce împreună cu bărbaţii în camera în care femeilor nu li se permitea să rămână. În plus, dobândeau dreptul de a vinde şi de a cumpăra proprietăţi şi puteau să participe la conflictele între clanuri. Mergeu unde voiau, se îmbrăcau la fel ca bărbaţii şi nu erau ridiculizate în viaţa publică. Multe dintre ele şi-au păstrat numele de femei. Dacă încălcau jurământul făcut, erau pedepsite cu moartea. Cele care au ajuns la vârsta bătrâneţii spun că nu regretă alegerea făcută.

Tradiţia, pe cale de dispariţie
După aceste legi au trăit albanezii din nordul ţării atunci când o mare parte a populaţiei a fost forţată de turci să se convertească la islam. Totuşi, Kanun nu este un cod religios, fiind aplicat în acelaşi timp şi de musulmani, şi de creştini. Femeile care deveneau bărbaţi sunt numite Burrnesha, iar în prezent mai trăiesc doar 40 în nordul Albaniei şi încă 10-12 în Kosovo. Mărturiile lor stau la baza unor cercetări antropologice. Experţii spun că depunerea jurământului de virginitate nu este echivalentă cu schimbarea sexului, care se face prin operaţie în zilele noastre, şi nici cu homosexualitatea, care oricum era pedepsită cu închisoarea în Albania până în 1995. Revizuirea codului după prăbuşirea regimului comunist, la începutul anilor ’90, a dus la reducerea numărului de Burrnesha, iar în prezent fenomenul este pe cale de dispariţie.

• „Fecioarele Jurate“ trebuie să rămână virgine toată viaţa

„Unele sunt chiar mai puternice decât ei“

Când a devenit capul familiei, Pashe Keqi avea 20 de ani. Tatăl său a fost omorât într-un conflict sângeros, iar cei patru fraţi ai săi erau la închisoare, pentru că s-au opus guvernului comunist. A luat această decizie pentru a-şi ajuta familia formată din zece membri. După ce a jurat să renunţe la căsătorie, copii şi raporturi sexuale toată viaţa, a trăit ca un şef al familiei, cu toate drepturile şi obligaţiile pe care le aveau bărbaţii. Ea a spus că atunci când era tânără nu se făcea nicio deosebire între o femeie şi un animal. După ce şi-a schimbat statutul s-a bucurat că era pe deplin liberă şi putea să meargă oriunde dorea. A lucrat în construcţii, iar la moschee s-a rugat împreună cu bărbaţii. A trăit zeci de ani ca un bărbat, iar acum are vocea îngroşată, iar trăsăturile au devenit masculine. Nepoţii săi spun că nu şi-ar permite să se căsătorească fără consimţământul „unchiului” lor. Dar ceea ce vede ea în prezent este cu totul diferit de perioada în care era tânără: „Astăzi, femeile albaneze au aproape aceleaşi drepturi ca bărbaţii, unele sunt chiar mai puternice decât ei. Mi-ar fi plăcut să trăiesc azi ca o femeie”.

„Am văzut fete pe jumătate goale care dansează în discotecă. Mi-a fost milă de ele“

De la vârsta de 8 ani, Diana Rakipi a jurat să rămână virgină toată viaţa, pentru a avea grijă de cele nouă surori. Îşi aminteşte cu nostalgie de perioada comunistă, când era respectată ca bărbat. Lucra ca ofiţer în armată şi se ocupa de instruirea femeilor pentru luptă. În prezent deţine o firmă de gărzi de corp şi continuă să trăiască la fel ca un bărbat: „Nu ştiu să calc haine, să le spăl sau să gătesc - acestea sunt treburi de femei”. Diana Rakipi se plânge însă că acum femeile au prea multă libertate şi nu mai ştiu care le este locul în societate: „Am văzut fete pe jumătate goale care dansează în discotecă. Mi-a fost milă de ele. Nu erau decât nişte obiecte sexuale”.

• Codul Kanun nu a fost folosit doar în zonele muntoase din nordul Albaniei şi în Kosovo, ci şi în Serbia, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia.